Lovitură pentru Putin. Donald Trump a găzduit semnarea unui acord de pace „istoric” între două țări din Caucaz, unde Rusia se consideră putere dominantă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liderul azer Ilham Aliev și premierul armean Nikol Pașinian au fost primiți vineri, la Casa Albă, pentru semnarea unui acord de pace istoric, sub egida președintelui american Donald Trump. Acordul pune capăt unui conflict teritorial vechi de secole și care s-a intensificat în ultimii ani, relatează AFP.
Cuprins:
Președintele american Donald Trump i-a primit separat pe cei doi lideri de stat pentru semnarea unor acorduri economice bilaterale cu fiecare, întrevederi urmate de o reuniune trilaterală pentru semnarea memorandumului de pace.
„Mulţi lideri au încercat să pună capăt războiului, fără succes, până acum, mulţumită lui TRUMP”, a transmis anterior liderul republican de la Casa Albă prin intermediul contului său de Truth Social.
President Donald J. Trump, Azerbaijani President Ilham Aliyev, and Armenian Prime Minister Nikol Pashinyan sign peace and economic agreements at the White House pic.twitter.com/yUvKZf0g0r— Rapid Response 47 (@RapidResponse47) August 8, 2025
Memorandumul de pace trebuie de-acum ratificat de parlamentele celor două țări pentru a intra în vigoare.
Donald Trump a declarat că Statele Unite au ridicat restricțiile privind cooperarea în domeniul securității cu Azerbaidjanul, introduse în 1992.
Un coridor în cinstea lui Donald Trump
Potrivit CBS News, textul acordă Statelor Unite drepturi de amenajare a unui coridor de 43 de kilometri pe teritoriul Armeniei, denumit „Calea Trump a Păcii şi Prosperităţii Internaţionale” (TRIPP).
Casa Albă nu a oferit informații suplimentare, în timp ce Guvernul armean a confirmat că Pașinian se va întâlni cu Trump „pentru a consolida parteneriatul strategic dintre Armenia şi Statele Unite”.
Guvernul armean a anunțat totodată că Nikol Pașinian va participa la o „reuniune tripartită cu Donald Trump şi preşedintele azer, (...) cu scopul de a contribui la pacea, împlinirea şi cooperarea economică în regiune”.
Ultima întâlnire dintre Nikol Paşinian şi Ilham Aliev a avut loc pe 10 iulie, la Abu Dhabi, și s-a încheiat cu un eșec.
Nagorno-Karabah, o istorie complicată
Regiunea Nagorno-Karabah are o istorie complicată. Armenii o consideră parte a teritoriului lor istoric, în timp ce azerii o revendică la rândul lor. Ocupată de Uniunea Sovietică, regiunea cu majoritate armeană a fost atribuită de Stalin Republicii Socialiste Sovietice Azerbaidjan pe principiul „Divide et impera” („Dezbină și stăpânește”), aplicat inclusiv teritoriilor rupte din România Mare.
Un război pentru controlul regiunii a avut loc pe fondul disoluției Uniunii Sovietice, iar Nagorno-Karabah a intrat sub controlul majorității armene și, de facto, sub protecția Erevanului.
Armata azeră a recucerit - parţial - această enclavă într-un nou război, în toamna lui 2020, iar apoi - în întregime - într-o ofensivă-fulger în septembrie 2023, care a provocat exodul a peste 100.000 de armeni din Nagorno-Karabah.
Trădată de Rusia, Armenia încearcă să se reorienteze către Vest
Acest conflict a fost întreținut de regimul de la Moscova, deși oficial se prezenta ca parte mediatoare. Interesul de lungă durată al Moscovei a fost să mențină tensiuni între cele două părți și să le domine. Influența Moscovei a scăzut însă pe fondul războiului din Ucraina. De altfel, Kremlinul nici măcar nu a intervenit pentru a proteja Armenia în conformitate cu Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), un fel de NATO rusesc.
Trădată de Rusia, Armenia a decis să iasă din OTSC și să se apropie de Uniunea Europeană, NATO și Statele Unite, precum și să accepte un demers timid de reconciliere cu Azerbaidjan și Turcia. De cealaltă parte, sprijinit de Turcia, Azerbaidjanul a început să conteste influența rusă în Caucaz. În prezent, relațiile diplomatice dintre Baku și Moscova sunt foarte tensionate, Ilham Aliev cerându-i mai ales omologului său rus Vladimir Putin să recunoască public doborârea unui avion de pasageri al unei companii azere.
Propaganda, o armă a Moscovei pentru a-și menține influența
În pofida criticilor Moscovei la adresa procesului de reconciliere, Azerbaidjanul și Armenia s-au pus de acord, în martie, asupra textului unui tratat de pace. Azerbaidjanul a cerut în principal ca Armenia să-şi modifice Constituţia pentru a renunţa astfel în mod oficial la orice revendicare teritorială asupra Nagorno-Karabah, o măsură care înseamnă o rupere a legăturilor cu această regiune considerată de către armeni drept patria lor ancestrală.
Premierul Nikol Paşinian s-a declarat pregătit să se conformeze, în interesul unei păci durabile, şi şi-a anunţat intenţia de a organiza un referendum constituţional în 2027. Însă traumatismul pierderii Nagorno-Karabah - Arțah în armeană - continuă să împartă poporul armean, iar propaganda rusă se implică activ în divizarea acestuia.
Toni2 08.08.2025, 18:51
Toate țările vecine Rusiei ar dori sa iasă de sub influența rusă, care sunt constrânse prin metode rusești de a rămâne sub influența rusă.
steaua.libera 08.08.2025, 23:10
Doar fanii lui Simion nu s-au prins ca Rusia = cancer