Profesorul Luc Montagnier a decedat marți la vârsta de 89 de ani (18 august 1932 – 8 februarie 2022) la spitalul american din Neuilly-sur-Seine. Dr. Gérard Guillaume, unul dintre cei mai fideli colaboratori ai săi, dă asigurări că s-a stins în pace, înconjurat de copiii săi, potrivit France Soir.
Luc Montagnier a fost un medic francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2008, împreună cu Françoise Barré-Sinoussi, pentru descoperirea virusului imunodeficienței umane. Cei doi au împărțit jumătate din premiu, cealaltă fiindu-i acordată lui Harald zur Hausen.
În anii 1980, la Institutul Pasteur, profesorul Luc Montagnier a cercetat cancerul provocat de virusuri. Așa a ajuns ca împreună cu cercetătorii Françoise Barré-Sinoussi și Jean-Claude Chermann, să izoleze virusul imunodeficienței umane – HIV-ul responsabil de SIDA.
De atunci, s-a implicat în a combate această boală, vinovată de moartea a milioane de oameni, în întreaga lume. Acestor oameni le-a adus un omagiu, de altfel, în momentul în care i-a fost decernat premiul Nobel pentru Medicină, în 2008. În anii 1990, a propus crearea unui comitet de coordonare a luptei împotriva SIDA și a vorbit despre rolul crucial al prevenției în acest caz.
În cele din urmă, munca făcută de dr. Montagnier și colegii săi – inclusiv Françoise Barré-Sinoussi care a detectat activitate virală revelatoare în proba originală – a deschis calea pentru un test de sânge HIV, a stimulat dezvoltarea medicamentelor și terapiilor pentru SIDA, potrivit The Washington Post.
În timpul pandemiei de COVID-19, Montagnier a fost un promotor al teoriei conform căreia virusul SARS-CoV-2 a fost creat în mod deliberat și, ulterior, a scăpat dintr-un laborator. O astfel de afirmație a fost respinsă de alți virologi. El a fost criticat de alți academicieni pentru că și-a folosit statutul de laureat al premiului Nobel pentru a „răspândi mesaje periculoase de sănătate în afara domeniului său de cunoștințe”.
Montagnier a studiat știința și medicina la Universitatea din Poitiers, obținând o diplomă de licență în 1953 și și-a finalizat studiile medicale la Paris, unde a obținut un doctorat la Sorbona în 1960.S-a alăturat Institutului Pasteur în 1972 și a fost director fondator al unității sale de oncologie virală până în 2000, când a devenit profesor emerit.
Din 1974 până în 1998 a fost și director de cercetare la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică, cândva dintre cele mai mari agenții științifice din Europa.