Răceală, gripă sau COVID? Un medic explică simptomele care le diferențiază
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Medicul infecționist Carolina Radu a făcut pentru Libertatea o analiză a simptomelor care apar în răceală, gripă și COVID, pentru a le putea deosebi. Întotdeauna este însă nevoie de un diagnostic al unui medic specialist.
Cuprins:
Carolina Radu este medic infecționist în Hunedoara, unde incidența îmbolnăvirilor cu COVID a ajuns la aproape 7 la mie (în județ este de aproape 5) și rata vaccinării puțin peste 32%. Ajung la terapie intensivă în special persoanele nevaccinate.
Încă de la izbucnirea pandemiei, Carolina Radu a fost în linia întâi în lupta cu COVID și crede astăzi că boala care a dat peste cap planeta „va rescrie patologia infecțioasă”, fiindcă simptomele s-au schimbat sau au devenit tot mai complexe în timp.
Cum te pot păcăli simptomele
E adevărat că unele dintre simptomele noii boli pot fi confundate cu cele ale gripei și i-au pus în dificultate și pe medicii infecționiști până la apariția testelor PCR.
Au învățat însă, în acest an și jumătate, că n-ar trebui să se pună sub nicio formă semnul egal între gripă și COVID.
Medicul își amintește cum, împreună cu colegii ei de la Spitalul de Boli Infecțioase din Hunedoara, au discutat intens anul trecut un caz care părea de gripă, dar care i-a surprins prin violența evoluției.
„În februarie 2020 am avut un pacient relativ tânăr, 54-55 de ani, care fusese negativ la testul de gripă, dar avea simptome de gripă severă, cu stare generală alterată, cu bronhopneumonie, care a presupus transferul său la terapie intensivă”, spune medicul.
Bărbatul a murit și medicii au discutat mult cazul, după ce Organizația Mondială a Sănătății a făcut mai multe avertismente cu privire la noul coronavirus și apoi a declarat pandemia.
Au trebuit și medicii să învețe din mers, fiindcă noul coronavirus nu se mai încadra în nimic din ce au învățat în facultate.
Medicul Carolina Radu a făcut pentru Libertatea o diferențiere a bolilor pe care unii le-ar putea confunda prin simptomatologia similară: răceală, gripă și COVID.
Răceala sau rinovirozele: fără frisoane sau febră
Răceala banală este cauzată de rinovirusuri și simptomele sunt destul de reduse în intensitate. Rinovirusul, așa cum îi spune și denumirea, afectează căile respiratorii superioare, nas ușor înfundat - obstrucție nazală, secreții nazale purulente, o ușoară cefalee (durere de cap), fără să existe și o afectare a stării generale. Nu apar frisoane, febră, dureri musculare sau astenie.
„Mai simplu spus, simptome care nu te pun la pat”, explică medicul.
Așadar, în cazul rinovirozelor, este vorba de simptome care domină la nivelul căilor respiratorii superioare.
Acestea apar întotdeauna la schimbările de anotimp, vară spre toamnă sau iarnă spre primăvară și sunt foarte frecvente.
Gripa sezonieră: simptome care te pun la pat
În cazul gripei, cele mai frecvente simptome sunt frisoanele și febra în platou, care pot ține și șapte zile la rând.
„De data asta sunt simptome care te pun la pat”, spune Carolina Radu.
Starea generală este profund alterată, apar mialgiile - durerile musculare și tusea. Pot apărea și complicații cu simptome de tip digestiv: vărsături, scaune diareice.
Complicațiile, în gripe, sunt destul de frecvente: amigdalite purulente, otite și sinuzite.
„Starea febrilă se complică cu bronhopneumonii cu germeni agresivi. Pneumonia stafilococică apare după câteva zile că o ții sub control, dar ulterior evoluează violent, apoi miocardite, afectarea aparatului cardiovascular, nu în ultimul rând, afectarea articulațiilor, suprainfecții bacteriene”, explică simptomatologia medicul Carolina Radu.
COVID: o evoluție surprinzătoare a stării generale
În cazul în care avem COVID, apare și febra, dar mult mai severă decât la o gripă. „Este un polimorfism de simptome, începând cu afectarea mucusurilor, pierderea gustului și mirosului - ageuzia. Și la gripă poate să apară, dar foarte rar și nu la aceeași intensitate ca la COVID”, spune medicul.
În cazul COVID, toate simptomele sunt mai severe, din sfera sindromului de tip respirator, de la nas înfundat, cefalee, dureri musculare, acea stare de curbatură, ca și cum ești bătut, mergând până la simptomul digestiv, diaree, vărsături.
Evoluția COVID este însă mult mai complicată și surprinzătoare.
„Se poate întâmpla ca un pacient să aibă senzația de ameliorare, dar apoi, dintr-odată desaturează (îi scade saturația de oxigen din sânge). Am văzut și la pacienți internați care păreau relativ stabilizați, ca pe parcurs de câteva ore, sub ochii tăi, se desaturau, se prăbușeau. La gripă se întâmplă asta foarte rar”, spune Carolina Radu.
Specialiștii infecționiști au numit COVID-ul „boala cu o mie de fețe la debut”.
„Apar o multitudine de simptome de debut și COVID-ul va rescrie patologia infecțioasă prin polimorfismul simptomatic. Apoi, sunt complicațiile. Iată, la un an și ceva de când a apărut, tot mai apar simptome noi”, a menționat infecționistul.
În plus, mai poate apărea și sindromul „long COVID”, la unii pacienți care suferă timp îndelungat, până la un an. „Sunt aceste virusuri cu evoluție lentă cu simptome care apar la pacienți la un an de la debutul episodului infecțios”.
Medicul Carolina Radu îi sfătuiește pe toți care au simptome de orice tip să ceară sfatul unui specialist - primul la care ar trebui să apeleze fiind medicul de familie - sau să apeleze la call center-uri autorizate.
