Livetext Război în Iran, ziua 46. Donald Trump spune că „s-ar putea întâmpla ceva” în următoarele două zile în Pakistan

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că respectul pentru dreptul internațional se erodează la nivel global, în special în Orientul Mijlociu, potrivit Agenției Anadolu (AA).

„În întreaga lume și în mod evident în Orientul Mijlociu, respectul pentru dreptul internațional este călcat în picioare”, a declarat Guterres reporterilor la sediul ONU din New York, adăugând că „regulile care guvernează utilizarea forței și desfășurarea ostilităților sunt ignorate”.

În ceea ce privește regiunea, Guterres a spus că „nu există o soluție militară la această criză” și a subliniat că „negocierile serioase trebuie reluate”, în timp ce orice armistițiu „trebuie menținut”.

De asemenea, el a spus că este „foarte probabil” ca discuțiile dintre SUA și Iran să se reia și a descris discuțiile în curs dintre Israel și Liban ca fiind „foarte importante” pentru îmbunătățirea situației pe teren.

Ahmed Shihab-Eldin, un jurnalist cunoscut pentru munca sa anterioară la VICE, HuffPost, Al Jazeera și alte publicații, se află aparent în spatele gratiilor în Kuweit, la șase săptămâni după ce a postat un videoclip cu un avion de vânătoare al Forțelor Aeriene SUA prăbușit la vest de orașul Kuweit.

Prietenii și aliații lui Shihab-Eldin au făcut public cazul său marți, sperând că publicitatea îl va ajuta să obțină eliberarea sa.

Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor a declarat că „se înțelege că autoritățile l-au acuzat de răspândirea de informații false, afectarea securității naționale și utilizarea abuzivă a telefonului mobil – acuzații vagi și excesiv de generale, care sunt folosite în mod obișnuit pentru a reduce la tăcere jurnaliștii independenți”.

De la începutul războiului din Iran, Kuweitul și alte state din Golf au luat măsuri drastice împotriva persoanelor care postează videoclipuri cu atacuri cu rachete iraniene și alte subiecte sensibile.

Centrul pentru Drepturile Omului din Golf a declarat într-un raport de la începutul lunii aprilie că războiul „este folosit ca pretext pentru a înăbuși libertatea de exprimare, a confisca libertățile publice ale cetățenilor și a viza jurnaliști, bloggeri și activiști online care exprimă opinii care nu se aliniază cu politicile guvernamentale”.

„Aceste persoane sunt supuse încarcerării și detenției arbitrare și proceselor nedrepte pe baza unor acuzații fabricate, folosind legile privind combaterea terorismului și criminalitatea cibernetică”, a declarat grupul.

Shihab-Eldin, care este kuweitio-american, își vizita familia în Kuweiat la începutul lunii martie, când a fost aparent reținut.

CNN a contactat guvernul kuweitian pentru informații suplimentare.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, și omologul său turc, Hakan Fidan, au discutat despre cele mai recente evoluții regionale și despre discuțiile în curs dintre Teheran și Washington în timpul unei convorbiri telefonice, a relatat agenția de știri iraniană Tasnim.

Cei doi miniștri au făcut schimb de opinii cu privire la negocierile purtate la Islamabad, unde au avut loc discuții recente între SUA și Iran, ca parte a eforturilor de atenuare a tensiunilor din regiune.

Apelul vine pe fondul eforturilor diplomatice continue în urma ultimei runde de discuții, care s-a încheiat fără un progres.

Discuții directe cu miză mare între Israel și Liban sunt în desfășurare la Departamentul de Stat al SUA, secretarul de stat Marco Rubio exprimându-și speranța că părțile pot „să avanseze” caz în care se poate întâmpla ceva „foarte pozitiv” și „foarte permanent”.

„Toate complexitățile acestei chestiuni nu vor fi rezolvate în următoarele șase ore, dar putem începe să mergem mai departe și să creăm cadrul pentru ca ceva să se poată întâmpla, ceva foarte pozitiv, ceva foarte permanent, astfel încât poporul din Liban să poată avea viitorul pe care îl merită și astfel încât poporul din Israel să poată trăi fără frică”, a spus Rubio.

„Acesta este un proces, nu un eveniment. Va dura mai mult decât o singură zi”, a adăugat el.

Președintele Donald Trump a declarat că „s-ar putea întâmpla ceva” în următoarele două zile în Pakistan, în timp ce SUA și Iranul încearcă să revină la masa negocierilor.

„Ar trebui să rămâneți acolo, într-adevăr, pentru că s-ar putea întâmpla ceva în următoarele două zile”, a declarat Trump unui reporter de la New York Post aflat în misiune la Islamabad. „Este mai probabil, știți de ce? Pentru că mareșalul face o treabă excelentă.”

Trump se referea la generalul mareșal pakistanez Asim Munir, numindu-l „fantastic”. Geneva a fost, de asemenea, menționată ca o altă locație potențială pentru discuții de pace, dar Trump părea să minimizeze această posibilitate.

„De ce ar trebui să mergem într-o țară care nu are nicio legătură cu asta?”, a spus Trump.

Mai multe nave au trecut prin strâmtoarea crucială Ormuz în prima zi completă a blocadei maritime declarate de SUA.

Așa cum a declarat duminică Comandamentul Central al SUA, blocada se aplică numai traficului care intră și iese din porturile și zonele de coastă iraniene. Navele care călătoresc către sau dinspre altă parte au voie să treacă prin calea navigabilă, a declarat CENTCOM. Acesta a adăugat astăzi că nicio navă nu a trecut de blocada SUA în primele 24 de ore.

Cel puțin nouă nave comerciale au traversat strâmtoarea de ieri, potrivit Kpler, o platformă de informații și analiză a datelor. Printre acestea se numără Rich Starry, un petrolier care a fost sancționat de Statele Unite din 2023 din cauza legăturilor sale cu Iranul, și un alt petrolier sancționat legat de Iran, Elpis.

Datele de la MarineTraffic, un furnizor de informații maritime și de urmărire a navelor, par să arate că mai multe alte nave traversează strâmtoarea astăzi, inclusiv un vrachier sub pavilion liberian – Christianna – și un petrolier numit Murlikishan, deținut de o companie din Insulele Marshall și sancționat de SUA în cadrul programului de sancțiuni împotriva Iranului.

Cele mai recente traversări listate de MarineTraffic includ, de asemenea, un petrolier deținut de o companie chineză și un petrolier pentru gaz petrolier lichefiat (GPL).

Înainte de izbucnirea conflictului, peste 100 de nave traversau de obicei strâmtoarea în fiecare zi. Acum, traficul reprezintă mai puțin de 10% din acesta.

Ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter, și ambasadorul libanez în SUA, Nada Hamadeh, au ajuns la Departamentul de Stat din Washington, DC, pentru discuții directe mediate de SUA.

Secretarul de Stat american, Marco Rubio, urmează să se întâlnească cu diplomații în prealabil.

Iranul nu va fi afectat de blocada SUA asupra Strâmtorii Ormuz, deoarece are peste 8.000 km (5.000 mile) de frontiere terestre și maritime, a declarat ministrul de interne Eskandar Momeni.

Momeni a instruit oficialii din provinciile de frontieră ale Iranului să faciliteze importul de bunuri esențiale pentru a „neutraliza amenințarea” blocadei navale, potrivit declarației.

Fondul Monetar Internațional și-a redus modest previziunile privind creșterea economică globală în acest an, dar a avertizat că daunele provocate de războiul cu Iranul ar putea fi mult mai severe dacă conflictul s-ar prelungi și prețurile petrolului ar crește în continuare.

„Încă o dată, economia globală este amenințată să fie deturnată de curs – de data aceasta din cauza izbucnirii războiului în Orientul Mijlociu”, a declarat FMI în cel mai recent raport al său World Economic Outlook, publicat astăzi.

Fondul se așteaptă acum la o creștere globală de 3,1% în 2026, o scădere de 0,2 puncte procentuale față de previziunile sale din ianuarie. Această revizuire modestă presupune că războiul va fi „relativ de scurtă durată”, a spus acesta.

Cu toate acestea, a prezentat și două scenarii pentru un conflict de lungă durată. În cazul celui mai sever dintre acestea – în care prețurile petrolului și gazelor naturale cresc cu 100-200% față de ianuarie și rămân la acest nivel până în 2027 – creșterea economică globală ar fi de doar 2% în acest an.

Aceasta ar echivala cu „o posibilă recesiune globală”, definită ca o creștere economică sub 2%, care s-a întâmplat doar de patru ori din 1980, a declarat FMI.

Înainte de război, economia globală avea performanțe mai bune decât se aștepta, creșterea fiind pe cale să fie revizuită în sus în acest an, a menționat FMI. Într-o evoluție pozitivă, revizuirea descendentă a fost parțial compensată de reducerea ratelor tarifare americane față de anul trecut, a declarat FMI.

„Perspectiva globală s-a întunecat brusc în urma izbucnirii războiului în Orientul Mijlociu”, a scris în raport Pierre-Olivier Gourinchas, consilier economic la FMI, avertizând că conflictul ar putea provoca în continuare o „criză energetică globală de o amploare fără precedent”.

Blocada porturilor iraniene de către SUA înseamnă că Iranul va întâmpina probabil dificultăți semnificative în exportul global al bunurilor sale.

Acest lucru va avea efecte de domino asupra cumpărătorilor de produse iraniene. Printre aceștia se numără China, Turcia, India și Pakistanul, care au importat împreună bunuri în valoare de miliarde de dolari din Iran în 2023, conform datelor de la Observatorul Complexității Economice (OEC).

Principalele exporturi ale Iranului în 2024 au fost polimerii de etilenă și minereul de fier, a declarat OEC, alături de derivați de alcool aciclic și gaze petroliere.

Azerbaidjanul și Armenia au fost, de asemenea, mari importatori de bunuri iraniene în 2024, potrivit OEC.

Statele Unite și Iranul continuă să comunice prin intermediari în încercarea de a ajunge la un acord privind disputele legate de redeschiderea strâmtorii și programul nuclear al Teheranului, a relatat FT (Financial Times). Negociatorii încearcă să determine ambele părți să accepte discuții tehnice la nivel inferior pentru a debloca situația.

Diplomații au declarat că ambele părți au intrat în negocieri cu poziții maximaliste. Washingtonul a cerut Iranului să transfere stocul său de uraniu îmbogățit în afara republicii, potrivit declarațiilor lui Vance, care a subliniat luni că „mingea e în terenul lor”.

Îngrijorările occidentale se concentrează pe soarta stocului de 440 kg de uraniu al Iranului, îmbogățit aproape de niveluri pentru arme nucleare. Deși Iranul nu a mai îmbogățit uraniu de la bombardarea instalațiilor sale de la Natanz, Fordow și Isfahan în timpul războiului de 12 zile al Israelului din iunie 2025, materialul existent rămâne o sursă de tensiune. Teheranul, care neagă că ar intenționa să dezvolte arme nucleare, susține că îmbogățirea uraniului este un drept suveran conferit prin Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Potrivit Axios, Washingtonul a cerut un moratoriu de 20 de ani asupra îmbogățirii uraniului. Totuși, Donald Trump a cerut anterior desființarea totală a capacităților iraniene de îmbogățire, o cerință considerată inacceptabilă de Iran. „Pentru Iran, aceasta este o chestiune de mândrie și rezistență. Dacă acceptă un moratoriu prelungit, ar trebui să primească concesii semnificative, inclusiv dreptul de a îmbogăți uraniu”, a explicat Sanam Vakil de la Chatham House.

Iranul condiționează acordul de ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor sale din străinătate, a mai relatat FT.

Cererea pentru petrolul brut va scădea în 2026 pentru prima dată de la criza economică globală cauzată de pandemia de Covid-19 din 2020, a avertizat marți Agenția Internațională pentru Energie (AIE), citată de AFP. Scăderea vine pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, care afectează lanțurile de aprovizionare.

Prețurile în creștere, generate de închiderea Strâmtorii Ormuz și avarierea unor facilități de producție, vor determina țările și industriile să își reducă utilizarea petrolului. „Distrugerea cererii se va extinde pe măsură ce penuria și prețurile ridicate persistă”, a precizat AIE în raportul său lunar.

Prognoza actuală prevede reluarea transporturilor de petrol prin Hormuz în luna mai. Strâmtoarea a fost efectiv închisă de Teheran din 28 februarie, când SUA și Israelul au început bombardamentele asupra Iranului. În acest scenariu, cererea de petrol ar putea scădea cu 1,5 milioane de barili pe zi (bpd) în al doilea trimestru, ceea ce ar reprezenta „cea mai abruptă scădere de la criza Covid-19”, conform AIE.

Totuși, un scenariu prelungit, în care Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă, ar putea reduce cererea cu o medie de cinci milioane bpd până la sfârșitul anului. „În acest caz, piețele de energie și economiile globale trebuie să se pregătească pentru perturbări semnificative în lunile următoare”, a avertizat agenția, citată de AFP.

Vicepreședintele american J.D. Vance, convertit la catolicism în 2019, solicită Vaticanului „să se limiteze la probleme morale”, pe fondul unui schimb de replici între președintele Donald Trump și Papa Leon al XIV-lea, a relatat AFP. Pontiful declarase recent că nu se teme de administrația miliardarului.

„Da, cred că, în anumite cazuri, ar fi mai bine ca Vaticanul să se limiteze la probleme morale (…) și să-l lase pe președintele Statelor Unite să se ocupe de stabilirea politicii americane”, a afirmat J.D. Vance într-un interviu acordat luni postului Fox News.

Donald Trump l-a acuzat pe Papa Leon al XIV-lea că sprijină programul nuclear iranian, că s-a opus operațiunii americane din ianuarie pentru capturarea lui Nicolas Maduro în Venezuela și că menține legături cu fostul președinte democrat Barack Obama, potrivit AFP.

Primul petrolier care a trecut prin Strâmtoarea Ormuz după blocada impusă de SUA este o navă din China. Petrolierul chinez a primit aprobarea SUA și a traversat Strâmtoarea Ormuz pe 14 aprilie 2026, în ciuda blocadei americane impuse în acest punct strategic, conform datelor de monitorizare a traficului maritim.

Petrolierul și proprietarul acestuia, Shanghai Xuanrun Shipping, au primit încuviințarea SUA pentru tranzacții cu Iranul. Compania nu a putut fi contactată imediat pentru comentarii.

Rich Starry este un petrolier de capacitate medie care transportă aproximativ 250.000 de barili de metanol, conform datelor. Acesta a încărcat marfa în ultimul port de escală, Hamriyah din Emiratele Arabe Unite. Conform datelor de transport, nava cu proprietari chinezi este operată de un echipaj de origine chineză.

Oficialul american a evidenţiat că închiderea strâmtorii de către Iran reprezintă „terorism economic împotriva întregii lumi”, apoi în aceeași frază a spus că SUA va lua aceeași măsură.

„Practic, au ameninţat orice navă care traversează Strâmtoarea Hormuz”, a declarat el pentru Fox News, citat de CNN, menționând că SUA a aplicat propria blocadă „ca răspuns”.

Blocada navală impusă de SUA asupra porturilor iraniene, care a intrat în vigoare luni, la ora 17:00 (ora României), după eşecul negocierilor de pace din Pakistan. „Dacă iranienii vor încerca să se angajeze în terorism economic, vom respecta principiul simplu că nici navele iraniene nu vor ieşi”, a adăugat Vance.

Garda Revoluţionară Iraniană (IRGC) a promis represalii, iar oficialii de la Teheran au avertizat că măsura ar putea provoca efecte economice globale, inclusiv asupra pieţei americane.

Vicepreşedintele SUA, JD Vance, a declarat că viitorul discuţiilor directe între Statele Unite şi Iran depinde de Teheran şi de disponibilitatea iranienilor de a oferi un angajament ferm că nu vor dezvolta arme nucleare, relatează CNN.

Vorbind despre negocieri, Vance a declarat că „este o întrebare pe care ar fi mai bine să o adresăm iranienilor, deoarece mingea se află cu adevărat în terenul lor”, într-un interviu acordat luni postului Fox News. Acesta a subliniat că discuţiile pot avea succes doar dacă Teheranul îşi asumă clar renunţarea la dezvoltarea armelor nucleare. „Trebuie să obţinem angajamentul lor ferm de a nu dezvolta o armă nucleară. Şi cred că, dacă iranienii sunt dispuşi să ne întâlnească acolo, atunci aceasta poate fi o înţelegere foarte, foarte bună pentru ambele ţări. Dacă nu sunt dispuşi să ne întâlnească acolo, este decizia lor”, a adăugat vicepreşedintele.

Negocierile dintre cele două state, desfăşurate recent în Pakistan, nu au dus la un acord, după cum a explicat Vance. El a menţionat că delegaţia iraniană prezentă la discuţii nu avea autoritatea de a lua decizii, fiind necesară întoarcerea la Teheran pentru consultări suplimentare cu liderii de acolo.

„Cred că am dobândit unele cunoştinţe despre modul în care negociază iranienii şi acesta este, în cele din urmă, motivul pentru care am părăsit Pakistanul. Pentru că ceea ce am constatat este că ei nu erau în măsură, cred că echipa care se afla acolo nu era în măsură să încheie un acord, şi trebuiau să se întoarcă la Teheran, fie la liderul suprem, fie la altcineva, şi să obţină de fapt aprobarea pentru termenii pe care noi i-am stabilit”, a explicat Vance.

Deşi au fost înregistrate progrese minore, acestea sunt insuficiente pentru a asigura eliminarea uraniului îmbogăţit şi a garanta că Iranul nu va dezvolta arme nucleare. „Au făcut un pas în direcţia noastră, motiv pentru care, cred că am putea spune că am observat unele semne pozitive, dar nu au mers suficient de departe”, a apreciat el, subliniind că următorul pas depinde acum de Teheran. „Cred că există într-adevăr o oportunitate extraordinară aici, dar cred că depinde de iranieni să facă următorul pas.”

Pieţele bursiere europene au deschis săptămâna în scădere, investitorii reacţionând la escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, informează CNBC. Indicele paneuropean STOXX Europe 600 a încheiat sesiunea de luni cu o scădere de 0,2%, în timp ce toate marile burse s-au aflat pe roşu.

Cele mai semnificative pierderi au fost înregistrate de indicele IBEX 35 din Spania, care a scăzut cu 0,99%. În Franţa, indicele CAC 40 a pierdut 0,29%, în timp ce DAX din Germania a scăzut cu 0,23%. Bursele din Italia şi Marea Britanie au închis la rândul lor pe minus, cu 0,17% fiecare.

Tensiunile geopolitice s-au intensificat luni, după ce Statele Unite au început să blocheze navele care traversează Strâmtoarea Ormuz, o rută crucială pentru transportul petrolului.

Acţiunile din sectorul turismului şi al transportului aerian au fost printre cele mai afectate, cu o scădere de 0,9%. Wizz Air a pierdut 5,4%, EasyJet 2,6%, Lufthansa 2,3%, iar TUI 1,7%. De asemenea, MTU Aero Engines, producător german de motoare pentru avioane, a scăzut cu 0,2%. Această evoluţie a fost determinată de îngrijorările privind aprovizionarea cu combustibil pentru avioane în Europa.

Pe de altă parte, compania norvegiană de petrol şi gaze Vår Energi a înregistrat o creştere de aproape 2% în timpul tranzacţiilor de după-amiază, pe fondul creşterii preţului petrolului la peste 100 de dolari pe baril, ca urmare a blocadei din Strâmtoarea Ormuz.

Cancelarul german Friedrich Merz l-a îndemnat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să înceteze ostilitățile în Liban, unde Israelul susține că atacă gruparea militantă Hezbollah, susținută de Iran.

Merz l-a încurajat pe Netanyahu să înceapă discuții de pace directe cu guvernul libanez și a subliniat că Hezbollah ar trebui să se dezarmeze, potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului, Stefan Kornelius.

Merz și-a exprimat, de asemenea, „grava îngrijorare” cu privire la evoluțiile din teritoriile palestiniene într-o convorbire telefonică cu Netanyahu în această seară și a cerut să „nu existe o anexare parțială de facto a Cisiordaniei”.

Diplomații israelieni și libanezi urmează să se întâlnească mâine la Washington pentru discuții, despre care președintele libanez Joseph Aoun speră că vor duce la un armistițiu.

Armata israeliană și Hezbollah continuă schimbul de focuri, iar autoritățile libaneze spun că peste 2.000 de persoane au fost ucise în țară din 2 martie.

Liderul Hezbollah, Naim Qassem, a respins categoric orice posibilitate de negociere cu Israelul, calificând astfel de demersuri drept «inutile», conform Al Jazeera.

Declarațiile sale vin în contextul în care Israelul și Libanul urmează să înceapă negocieri oficiale de pace săptămâna viitoare, după un apel telefonic istoric între ambasadorul Israelului la Washington, Yechiel Leiter, și omologul său libanez, Nada Hamadeh Moawad, desfășurat în weekend.

„Nimeni nu are dreptul să ducă Libanul pe acest drum fără un consens intern între componentele sale, ceea ce nu s-a întâmplat”, a subliniat Qassem.

El i-a transmis președintelui libanez Joseph Aoun că Israelul încearcă să dezbine poporul libanez: „Să înfruntăm împreună agresiunea și apoi putem găsi o înțelegere asupra viitorului”.

Oficialii lui Donald Trump discută intern detaliile unei posibile a doua întâlniri față în față cu oficialii iranieni înainte de expirarea armistițiului dintre Washington și Teheran săptămâna viitoare, dacă se va ivi oportunitatea, a declarat o sursă familiarizată cu discuțiile pentru CNN, deși nu este clar dacă o astfel de întâlnire s-ar putea materializa.

Oficialii analizează date și locații potențiale în cazul în care discuțiile în curs cu Iranul și mediatorii din regiune vor progresa în următoarele zile, a spus sursa, descriind discuțiile ca fiind preliminare.

„Trebuie să fim pregătiți să luăm ceva rapid dacă lucrurile se îndreaptă în această direcție”, a spus sursa.

Întâlnirea maraton de sâmbătă de la Islamabad a fost punctul culminant al unor săptămâni de negocieri cu oficiali și intermediari americani de rang înalt, inclusiv Pakistan, dar și Turcia, Egipt și Oman, printre alții.

O sursă regională a declarat pentru CNN că ar putea exista o altă rundă de negocieri, iar Turcia lucrează pentru a reduce decalajele dintre cele două părți.

Mai multe locații pentru negocierile de sâmbătă au fost discutate înainte ca toate părțile să ajungă la un acord asupra Islamabadului, inclusiv Geneva, Viena și Istanbul. Geneva și Islamabad sunt din nou pe masă ca opțiuni potențiale pentru o nouă rundă, a declarat sursa familiară.

Oficialii administrației își mențin speranța că o rampă de lansare diplomatică este realizabilă, au declarat persoane familiarizate cu discuțiile. În funcție de ritmul negocierilor din următoarele zile, SUA și Iranul ar putea, de asemenea, prelungi termenul limită de încetare a focului pentru a permite mai mult timp, au spus aceștia.

Salvatore Mercogliano, istoric maritim la Universitatea Campbell din Carolina de Norda vorbit despre cum ar putea SUA implementa eficient o blocadă a Strâmtorii Ormuz.

Mercogliano a spus că se așteaptă ca Marina SUA să întoarcă navele care ies din Strâmtoare, menținându-se la distanță de raza de acțiune a rachetelor și dronelor iraniene.

El a adăugat că CENTCOM a specificat că blocada va exclude navele care pleacă din porturi non-iraniene, precum și navele umanitare.

Potrivit lui Mercogliano, SUA și-au consolidat forțele navale și au acum suficiente resurse pentru a opera o blocadă.

Ceea ce s-ar putea întâmpla în cele din urmă este ca Iranul și SUA să aplice „două blocade concurente”. „Acest lucru are potențialul de a îngheța complet transportul maritim în și din Strâmtoarea Ormuz”, a spus el.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE