MENIU CAUTĂ
07 Ian. 2018 10:00 , de Raluca Diaconu

REPORTAJ: Sretan Božić! Badnjakul a arătat un an roditor pentru sârbii care celebrează Crăciunul pe rit vechi| FOTO&VIDEO

Distribuie

Sârbii din Timișoara au scăpat de păcate și vor avea un an binecuvântat și roditor. Asta le-a spus Badnjakul aprins anul acesta în curtea Bisericii Ortodoxe Sârbe din Piața Unirii din Timișoara. Oficial, comunitatea sârbă din Banat, cea mai mare din România, a intrat în sărbătoarea Crăciunului, pe care îl celebrează pe rit vechi.

Sârbii din România, dar și rușii și ucrainenii sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi, la 13 zile față de stilul nou. Sâmbătă, în Ajun de Crăciun, ei au aprins Badnjakul, un stejar îmbrăcat în paie care este trecut printr-un ritual special.

„Badnjakul este un simbol al vieții și al continuității. Este un ritual special, copacul este pregătit cu atenție, este privit ca o ființă vie. Se merge cu vin, cu miere, se unge pomul, se toarnă vinul și mierea și apoi se taie. Este pus în curtea bisericii și este aprins, iar focul este unul de purificare. Câte scântei sar din foc, atâta să fie și norocul în anul acesta', a spus Ognean Cristici, președintele Uniunii Sârbilor din România.

În curtea Bisericii Ortodoxe Sârbe din Timișoara am întâlnit atât oameni de vârsta a treia, cât și copii veniți cu părinții să învețe datinile strămoșești. Crăciunul înseamnă familie și la sârbi, un praznic al casei cu o însemnătate deosebită. Familii întregi de sârbi din oraș au venit la biserica din Piața Unirii în Ajun de Crăciun, pentru a urmări unul dintre cele mai frumoase obiceiuri. Aprinderea Badnjakului semnifică arderea păcatelor, curățarea de tot ce e rău și pregătirea pentru noul an, care va fi unul îmbelșugat și roditor, spun oamenii. Pomul este un stejar care simbolizează, de fapt, lemnul adus de păstori și aprins pentru încălzirea pruncului Iisus. După ce stau martori la aprinderea Badnjakului, oamenii se duc în biserică pentru slujbă.

„Ținem tradiția pe rit vechi, se merge la părinți, la copii și așa mai departe. În mână am stejar și ieslea Mântuitorului. Stejarul se arde pentru alungarea spiritelor rele din anul trecut. Focul a fost mare, frumos, vom avea un an binecuvântat, cu multe sănătate și bucurii. Este un foc înalt și frumos', ne-a spus una dintre sârboaicele care nu a lipsit în niciun an de la aprinderea stejarului.

„Sretan Božić' înseamnă „Crăciun Fericit', iar „Hristos se rodi' înseamnă „Hristos s-a născut'. Sunt urările cu care se salută sârbii în această perioadă. Cei mai credincioși dintre sârbi merg chiar și în noaptea de Revelion la biserică, pentru a primi binecuvântarea divină pentru noul an.

„Toate aceste lucruri vin din tradiția străveche. Tot ce se face este alungarea a tot ce n-a fost bun, până și copacul ăsta se aprinde ca să se arunce tot ce n-a fost bun în anul trecut și să începem anul cu bine. Dumnezeu, și Isus, și Maria binecuvântează noul an. În 31 decembrie noaptea sunt oameni care merg la biserică, acolo se primește binecuvântarea divină cu care treci în noul an', ne-a spus o altă sârboaică care a asistat la arderea Badnjakului.

Scânteile au sărit din Badnjak pe ritmuri de colinde interpretate de copiii care și-au petrecut ziua de sâmbătă colindându-și comunitatea. La momentul tradițional au venit și preoți ortodocși români, care i-au colindat pe prietenii lor sârbi.

„Este o mare bucurie pentru noi ca în această seară binecuvântată de Dumnezeu, când Pruncul Isus ne binecuvântează cu nașterea lui pe Pământ, pentru mântuirea noastră, să avem alături de noi pe frații noștri din Biserica Ortodoxă Română, de la Mitropolia Banatului, care au venit să ne colinde, cu binecuvântarea IPS Ioan, ca să fim alături, așa cum le șade bine fraților. Badnjakul este o particularitate a ortodoxiei sârbe și reprezintă focul la care s-au adunat păstorii în Noaptea Sfântă a Nașterii Domnului. Poporul sârb păstrează obiceiul acesta și, în noaptea Ajunului, se adună în jurul focului, cântă colinde. Avem și masă specifică, o tradiție a noastră, legată de această noapte. Se mănâncă pe jos, se pregătesc bucate specifice postului și colaci speciali, care au însemnătate pentru bunăstare, pentru fericire, pentru sănătate', povestește vicarul Marko Marinkov.

După ce Badnjakul le-a arătat cum va fi noul an, o parte din sârbii din Timișoara s-au dus să petreacă Ajunul alături de prieteni într-un restaurant din centrul orașului. Masa de Ajun acolo este o tradiție de la care nu lipsesc nici consulul Serbiei la Timișoara, dar nici președintele Uniunii Sârbilor din România. Acolo au primit și colindători, veniți să le vestească Nașterea Mântuitorului.

„Din totalul sârbilor din România, majoritatea sunt în zona noastră, în Banat. Sărbătoarea Crăciunului este foarte importantă pentru comunitatea sârbă, bisericile sârbești, rusești și Biserica de pe muntele Athos și grecii sunt cei care respectă tradițiile după calendarul iulian. Există multe tradiții și obiceiuri care trebuie menținute, una dintre ele este colindul, dar poate cea mai importantă, specifică serbărilor noastre, este aceea a arderii Badnjakului și introducerii lui în casă', ne-a spus Vladan Tadic, consulul Serbiei la Timișoara.

La masa de la restaurantul Lloyd, al cărui patron este tot un sârb, s-au servit bucate tradiționale sârbești: de la cornulețe sărate și dulci servite ca aperitiv la ardei grași umpluți cu caimac, sarmale de post, fasole bătută cu ceapă și șnitele Karadjordje. De Revelion, sârbii se pregătesc cu Cesnița, o prăjitură tradițională în care se pune un bănuț, iar cel care ajunge la acea bucată se spune că va avea noroc tot anul. De pe masa de sărbătoare nu lipsește șlibovița sau rachiul de gutui.

„Crăciunul este un eveniment foarte important, avem tradiții pe care le respectăm, noi am fost obișnuiți să sărbătorim împreună și cu vecinii, dar și ei cu noi. În Banat este o normalitate această interculturalitate. Întotdeauna avem la masă și vecini unguri, și vecini nemți, și români, toți laolaltă, la fel cum noi de Crăciunul după calendarul gregorian suntem alături de prietenii noștri români și de toți cei care sărbătoresc atunci. Cesnița este o mâncare tradițională și care se face în special de Revelion. În Ajun avem mâncăruri de post, iar apoi o masă ca-n Banat', ne-a povestit Ognean Cristici, președintele Uniunii Sârbilor din România.

În prima zi de Crăciun, sârbii se duc din nou la biserică, pentru a participa la Liturghie. După slujbă, ei pleacă acasă cu ramuri de stejar, care i-ar ține sănătoși până la următorul Crăciun. Ortodocșii care celebrează sărbătorile de iarnă pe rit vechi intră în noul an în 13 ianuarie. Anul Nou Sârbesc se sărbătorește de obicei cu prietenii.

Potrivit liderului USR, comunitatea de sârbi din Timișoara însumează 5.000 de suflete, în județul Timiș fiind în total cam 10.000 de sârbi. Alți 5.000 sunt împrăștiați în Caraș-Severin, iar 800 în Arad. Sârbii au 55 de biserici active în Banat și cinci mânăstiri, acestea fiind împărțite de la Porțile de fier până la râul Mureș.

Citește și: REPORTAJ: De Bobotează, caii din orașul lui Nea Mărin au fost stropiți cu agheasmă ca să nu se prindă blestemele de ei| FOTO

Loading...
Comentarii