Romania va avea un satelit cat o cutie de margarina
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Printre acestea se afla un impresionant studiu de reformare a agriculturii, dirijarea si controlul tractoarelor prin intermediul satelitilor, cercetari in domeniul telemedicinei, lansarea pe o orbita geostationara a unui satelit propriu si, ca privilegiu dobandit in urma a zeci de ani de munca, studiul amanuntit al lichidelor si al bacteriilor magnetice.
Acum aproximativ 30 de ani, romanul Dumitru Prunariu a avut privilegiul de a participa la o misiune spatiala internationala. La vremea respectiva a fost considerat un imens succes al scolii romanesti de aviatie - in particular, si al regimului comunist - in general, romanii avand ocazia sa vada la televizor imagini cu primul roman imbracat in costum de cosmonaut. Timpul a trecut, dar, din pacate, majoritatea romanilor asociaza sintagma "explorari si cercetari spatiale" numai cu misiunea astronautului Dumitru Prunariu. Gresit. Din 1991 a fost infiintata Agentia Spatiala Romana, coordonator la nivel national al activitatilor in domeniul aerospatial, aflata in subordinea Ministerului Educatiei si Stiintei. Desi indeletnicirile proaspat infiintatei agentii au ramas oarecum departe de ochii curiosilor, activitatea a fost, daca se poate spune asa, la "foc continuu".
Libertatea va prezinta in exclusivitate cateva din proiectele aflate pe mesele de lucru ale inginerilor Agentiei Spatiale Romane, proiecte la care au avut acces o perioada lunga de timp doar cateva zeci de persoane.
De la plugul de lemn, la tractoare cu sistem GPS.
Proiectul ADAM reprezinta de fapt un set de miniproiecte care vor revolutiona tot ceea ce se stia pana acum despre agricultura. In termeni simpli, se doreste crearea unei retele de comunicatii si o infrastructura solida, care sa permita monitorizarea si dirijarea activitatilor de la sol prin intermediul satelitilor. "Ar putea parea ciudat ca acest lucru urmeaza sa se faca din satelit si nu de jos, de la fata locului. In realitate, lucrurile sunt putin mai complicate. Cand e vorba despre suprafete foarte intinse de culturi, monitorizarea se face cu multa greutate, oamenii trebuie sa strabata pe jos kilometri intregi, uneori fara un folos real", ne-a declarat Marius Ioan Piso, directorul executiv al Agentiei Spatiale Romane.
O copie a programului ADAM este folosita deja de Statele Unite ale Americii, insa aceasta este adaptata specificului lor, in functie de conditiile climatice de acolo. "E singurul loc din lume unde se folosesc sateliti in agricultura. Europa este un teritoriu "virgin", iar eventualele beneficii obtinute din acest program sunt imense. Concret, omul isi poate supraveghea culturile cu ajutorul satelitilor. Imaginile preluate de la acestia ii vor putea spune cu o precizie de cel mult 5 metri unde este nevoie de mai multa apa, unde e nevoie de ingrasamant etc. Lucrurile pot merge mai departe. Utilajele agricole vor fi conectate la reteaua GPS, li se vor putea trasa exact coordonatele si vor fi trimise exact acolo unde e nevoie de ele".
ADAM a fost demarat de agentia spatiala franceza, a doua din lume ca dotare si putere financiara dupa NASA. Francezii au studiat initial sistemele agricole din SUA si din Argentina, dar au ales Romania ca tara partenera, datorita excelentelor referinte pe care le-au primit. Ca baza de cercetari a fost ales Institutul de la Fundulea, lucrarile de amenajare fiind demarate inca din octombrie 2000. Anul trecut, Romania, mai exact zona institutului, a fost cea mai fotografiata zona din lume, zeci de imagini fiind trimise spre Pamant din sateliti pentru calibrarea sistemului. Atunci cand va fi gata, ADAM va putea fi imprumutat oricarei tari, in schimbul unor sume care nu sunt deloc de neglijat.
Beneficiile oferite de un satelit propriu de comunicatii nu au fost nici ele lasate de-o parte. Desi foarte putina lume cunoaste acest lucru, Romania a fost la cativa pasi de a avea propriul echipament pe o orbita geostationara. Din motive independente de vointa cercetatorilor de la Agentia Spatiala Romana, acest lucru a fost insa amanat. "Costurile unei astfel de lansari sunt calculate in functie de greutatea echipamentelor care urmeaza sa plece spre orbite. Satelitul care fusese proiectat in 1995 ar fi costat 10 milioane de dolari, la vremea respectiva", ne-a mai spus Marius Ioan Piso.
Romanii au gasit o solutie mai mult decat ingenioasa pentru a limita pe cat se poate aceste costuri. Urmatorul satelit conceput si realizat in Romania va avea, cel mai probabil, dimensiunea unei cutii de margarina.
Satelitul ar fi util si posturilor de televiziune.
"Va putea fi folosit practic la orice. In domeniul media, in transmisii si retransmisii de programe de televiziune, de exemplu, incat televiziunile din Romania si-ar reduce mult din costuri. In alta ordine de idei, se pot monta pe el tot felul de echipamente de observatie si de analiza. Transmisiile prin satelit sunt cele mai sigure la ora actuala. In cazul celor terestre, e bine stiut faptul ca oricand pot interveni perturbari, bruiaje", spune Marius Ioan Piso.
Unul din succesele inginerilor romani este legat, fara indoiala, de realizarea primei harti magnetometrice a Atlanticului de Nord. Este foarte bine stiut faptul ca aeronavele moderne, fie ca este vorba de cele civile sau de cele militare, au inglobate tehnologii de ultima ora, mai mult decat sensibile la orice variatie de camp magnetic. Harta acopera toate rutele aeriene care fac legatura dintre Europa si aeroporturile de pe coasta de est a Americii.
Romania se poate lauda cu faptul ca este una din putinele tari din lume care si-a alocat fonduri pentru cercetarea aplicatiilor bazate pe fluide si bacterii magnetice - de fapt, structuri biofizice extrem de complexe, care se pot comporta inteligent si care, din punct de vedere al explorarilor spatiale, pot inlocui astronautii in misiunile spatiale indepartate.
