Un sat din Neamt detine recordul mediei de varsta din Romania. Aici, cel mai tanar locuitor are 45 de ani, iar ultima casatorie s-a consumat acum mai bine de un sfert de veac. In Liliac, imediat dupa Revolutie, toti tinerii au plecat la oras pentru a-si face un rost in viata. De a-tunci, 100 de suflete isi duc zilele de la o pensie la alta, iar majoritatea femeilor sunt vaduve. Pentru ele, trecutul si prezentul seamana destul de bine, iar viitorul este doar o chestiune de ani…
Undeva, pe drumul dinspre Bacau spre Roman, ascuns bine de privirile curiosilor, se afla catunul Liliac. In jur de 60 de familii, toate trecute de prima tinerete, isi duc viata aici, departe de civilizatie. Pensiile mici si lipsa tinerilor constituie adevarata drama pentru batranii din sat, carora nu mai are cine sa le munceasca pamantul. Dabija Dumitru e inteleptul satului. La cei 91 de ani ai sai, veteranul de razboi inca se mai duce cu cele 16 oi la pascut. Nu-i e frica, n-are cine sa i le fure. ”Cine vine in pustietatea asta sa ma praduiasca pe mine?”, spune batranul, in timp ce isi curata curtea de frunzele cazute din copaci.
Au doar un singur telefon
Satenii din Liliac n-au casa de cultura, n-au autobuz, pensia vine cu intarziere de cateva zile, scoala are lacat pe usa de mai bine de 20 de ani, iar Salvarea este chemata de la singurul telefon din sat. Ultima casatorie oficiata aici s-a consumat acum mai bine de 30 de ani, iar de ultima nastere nu-si mai aduce nimeni aminte. Pana si obisnuita carciuma, prezenta in orice sat care se respecta, la ei lipseste cu desavarsire. ”O fost, dar acum cinci ani s-a inchis si asta, ca nu avea vanzare!”, zice ”tanarul”satului, Gheorghe Paduraru, in varsta de 45 de ani, pensio-nat pe caz de boala.