Președintele Klaus Iohannis a anunțat, la sfârșitul anului trecut, că se va gândi foarte serios dacă PSD mai este în stare să guverneze, dacă își va schimba din nou Guvernul. Iar acest lucru s-a întâmplat luni seară, când premierul Mihai Tudose a avut aceeași soartă ca predecesorul său, Sorin Grindeanu.
Șeful statului poate, în acest moment, să accepte o nouă propunere de premier venită din partea coaliției PSD-ALDE sau poate să refuze și să convoace consultări cu toate partidele parlamentare. PNL și USR cer declanșarea alegerilor anticipate, dar în România acest lucru este greu de realizat, în condițiile în care parlamentarii, care sunt abia la primul an de mandat, în Parlament, nu vor accepta niciodată să renunțe la aceste mandate, pentru a merge din nou în fața electoratului.
Cum s-ar putea ajunge la alegeri anticipate?
Alegerile anticipate în România nu pot fi organizate, potrivit Constituţiei, decât în cazul în care două propuneri de Executiv sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar preşedintele României solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului.
Astfel, președintele ar putea veni cu o propunere de premier care va cădea de două ori în Legislativ, iar astfel se va reveni la votul electoratului.
O altă variantă este schimbarea majorității parlamentare, care are șanse la fel de mici, în condițiile în care actuala coaliție PSD-ALDE are o majoritate confortabilă în Parlament, iar Opoziția nu reușește să strângă destui aleși pentru a pica Guvernul. Și de această dată, votul decisiv îl vor avea cei de la UDMR și minoritățile naționale, care de fiecare dată au votat de partea Puterii.
În istora politică a României, o singură dată Parlamentul a respins o propunere de prim-ministru, în noiembrie 2009.
Atunci, Traian Băsescu l-a propus pe economistul Lucian Croitoru pentru a conduce Guvernul. Ulterior, Traian Băsescu l-a propus pe Liviu Negoiţă, însă această a doua nominalizare nu a mai ajuns la votul Parlamentului, după ce opoziţia reuşise să blocheze audierea miniştrilor în şedinţa conducerii celor două Camere. Premier a fost validat apoi de Parlament liderul PDL Emil Boc.
Suspendarea președintelui Iohannis revine în actualitate: PSD forțează numirea propriul premier
PSD readuce în actualitate ideea suspedării președintelui Klaus Iohannis, dacă șeful statului nu ne va nominaliza propunerea de premier. În acest moment, numele vehiculate pentru preluarea șefiei Executivului sunt Mihai Fifor, Paul Stănescu, Lia Olguța Vasilescu, Viorica Dăncilă, dar în CEx se poate ajunge la orice altă variantă, în funcție de influența liderilor din teritoriu.
Articolul 95 din Constituția României prevede că președintele poate fi suspendat „ în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei”.
Propunerea de suspendare trebuie inițiată de cel puțin o treime din totalul senatorilor și deputaților, iar suspendarea se face prin votul majorității senatorilor și deputaților reuniți în ședință comună, după consultarea Curții Constituționale.
Conform Articolului 95, președintele are dreptul să dea explicații, în fața parlamentarilor, privind faptele care i se impută. Dacă propunerea de suspendare din funcția de președinte este aprobată de parlamentari, se va organiza, în cel mult 30 de zile, un referendum pentru demiterea președintelui. Referendumul este validat dacă prezența la urne este de cel puțin 30% din numărul total al alegătorilor înscriși pe liste.
Pe durata suspendării președintelui, interimatul este asigurat de persoana care ocupă a doua funcție în stat, cea de președinte al Senatului, potrivit articolului 98 din Constituție.