Specialiştii iau în discuţie o nouă hartă a Capitalei cu un al şaptelea sector care să cuprindă centrul Bucureştiului scrie b635.ro. Acesta ar urma să cuprindă o suprafaţă de 33 kilometri pătraţi,din interiorul zonei delimitate în general de Bd. Iancu de Hunedoara, Şoseaua Ştefan cel Mare, Şos. Mihai Bravu, Calea Văcăreştilor, Str. Niţu Vasile, Str. Izvorul Rece, Str. Grigore Vodă, Str. Progresului, Bd. Geniului, Şoseaua Grozăveşti, Pasaj Basarab, Nicolae Titulescu până la Iancu de Hunedoara.
Cel de-al şaptelea sector ar urma să fie administrat de primarul general al Capitalei şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Autorii Auditului Dezvoltării Urbane a Municipiului Bucureşti susţin că pe viitor ar fi oportună pentru oraş completarea teritoriului administrativ al Capitalei cu “părţile din lacurile Colentina, din Lacul Dâmboviţa şi din râul Dâmbovița, care în momentul actual sunt pe teritoriul judeţului Ilfov”. În acest fel, suprafaţa Bucureştiului ar creşte de la 238 kilometri pătraţi la 243 kmp. Capitala are nevoie şi de noi graniţe, mai spun arhitecţii. “Tot ce e interiorul căii ferate şi a şoselei de centură ar trebui să facă parte din Bucureşti”, susţine arhitectul-şef, Gheorghe Pătraşcu. Mai exact, este vorba de teritorii aflate astăzi integral sau parţial în Otopeni, Voluntari, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Bragadiru, Măgurele, Dobroeşti, Glina, Jilava şi Chiajna. Noile suprafeţe ar putea fi integrate în teritoriul Capitalei tot sub forma unor sectoare.Pentru preluarea acestor comune, arhitecţii susţin că nu va fi necesară doar consultarea consiliuli general şi a celor locale, ci şi a populaţiei, deci organizarea unui referendum. Propunerea urmează să mai fie dezbătută şi discutată în Comisia Tehnică de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Capitalei.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro