"Locul animalelor nu e în adăposturi". Cine este tânăra care a dus câini la meciurile de fotbal din România pentru a fi adoptați
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Hilde Tudora are 30 de ani și a lucrat în presă de când a ieșit de pe băncile facultății. După ce a militat pentru drepturile animalelor prin reportajele și investigațiile pe care le-a realizat ca jurnalistă, tânăra a trecut de cealaltă baricadă. Acum își împarte biroul de la Consiliul Județean Ilfov - unde este șefa departamentului pentru Protecția Animalelor - cu trei pisici.
Cuprins:
„Eu și cât timp am fost jurnalistă m-am axat pe domeniul protecției animalelor, pentru că mi-am dorit să evoluăm foarte mult în direcția asta. Știam care sunt hibele din lege, am documentat și problema câinilor fără stăpân, și în Orientul Mijlociu, transportul de animale vii. Am reușit să fac campanii de adopție chiar și ca jurnalistă. Dar mi-am dat seama că trebuie să fac lucrurile dintr-o altă poziție, ca să-mi iasă mult mai bine”, spune Hilde Tudora.
Atenție, doarme Diego!
Coborâm din lift, la un etaj superior al clădirii Consiliului Județean Ilfov de pe strada Doctor Ernest Juvara, din sectorul 6. Pe ușa biroului pentru Protecția Animalelor, un afiș ne avertizează că în interior cineva doarme. „Intrați foarte UȘOR. Diego doarme mult!”, stă scris cu litere colorate.
Batem încet în ușă, apoi o deschidem lent, cu o apăsare ușoară de clanță. În interior ne întâmpină trei feline, două cu pete albe și negre, care aleargă prin încăpere, și una care doarme pe laptop, pe un birou. Intrăm în liniște, să nu o trezim.
„El este Diego, el doarme mult”, explică Hilde. Mângâie pe cap motanul alb cu pete cafenii care lenevește pe birou. Diego începe să toarcă satisfăcut și se întoarce cu burta în sus.
Cu patrupezii pe stadion
Consiliul Județean Ilfov a devenit, de un an, pet friendly. Angajații vin la serviciu cu animalele lor de companie, fie câini sau pisici. Se lucrează cu spor aici, de când cu „ajutoarele” necuvântătoare. Iar patrupedele din biroul departamentului pentru Protecția Animalelor sunt adorate de toți.
„Mă mai sună colegii și mă întreabă: pot să trec cinci minute pe la tine să mângâi pisicuțele?”, povestește Hilde.
Ea este mintea din spatele campaniei de adopții „Umple golul din viața ta” care a făcut înconjurul lumii prin presa internațională. Fotbaliștii echipelor din Liga I ies pe teren, înaintea meciurilor, cu căței în brațe, pentru a încuraja și promova, astfel, adopția animalelor din adăposturi.
Toți cei șase căței prezentați la meciul FCSB-Dinamo din septembrie și-au găsit familii, iar pentru alții dintre cei 18 aduși din adăposturile din Ilfov până acum pe teren la partide, există mai multe cereri. Campania, făcută de CJ în parteneriat cu Liga Profesionistă de Fotbal va continua tot sezonul.
Și Universitatea Craiova a preluat ideea campaniei „Umple golul din viața ta” și a scos pe stadion, la meciuri, câinii din adăpostul din oraș.
Hilde a fost reporter politic și economic și a realizat nenumărate reportaje și investigații în domeniul protecției animalelor, inclusiv în Orientul Mijlociu, unde a documentat consumul de animale vii. A lucrat la Prima TV, unde a fost parte din campania de conștientizare a abandonului animalelor „Stop indiferenței! Fii tu schimbarea”, B1 și ultima oară, la Digi24.
„Când eram mică, am vrut să fiu jurnalistă pentru că am crezut că jurnaliștii câștigă mulți bani și voiam să deschid un adăpost de animale”, râde ea.
Te privește cu surprindere când o întrebi dacă mai crede că a făcut alegerea potrivită de a renunța la presă și de a lucra, în schimb, într-o instituție publică. „Eu trăiesc un dream job acum”, răspunde. „Jobul nostru nu se termină niciodată. Animalele nu suferă de la 8 la 16. Animalele suferă non-stop”, subliniază Hilde.
Regula de aur
Diego, Missi și Hilda - numită așa după Hilde - sunt de-ai casei și se comportă de parcă biroul ar fi al lor. Peste tot sunt mingiuțe, jucării, saci cu mâncare și nisip de litieră. Missi sare de pe podea pe scaun și de pe scaun pe birou, apoi pe un panou, de pe care rupe hârtia cu ghearele. Hilda miroase curioasă camera foto și trepiedul, nedumerită de străinii care i-au trecut pragul.
Regula de aur în Consiliul Județean Ilfov este ca nimeni să nu treacă pe lângă un animal pe stradă fără să-l hrănească sau fără să-l aducă la birou, dacă e nevoie.
Luăm de pe stradă tot și aducem la Consiliul Județean. Până acum, de un an, vreo 60 de animăluțe au trecut pe-aici. Am zis că nu transformăm Consiliul Județean în adăpost, că nu asta e ideea, dar putem să ajutăm și le dăm spre adopție.Hilde Tudora, șefa Biroului pentru Protecția Animalelor:
Peretele de pe partea stângă a ferestrei este plin cu fotografii cu pisici și câini, toate animalele salvate de pe stradă și adoptate. „Lucrurile bune se văd”, scrie deasupra lor.
Diego este unul dintre ele. L-a adus președintele CJ, liberalul Hubert Thuma. Pisoiul a fost operat de mai multe ori, fiind bolnav, însă este bătrân și pentru el nu s-a găsit stăpân. Așa că a rămas printre angajații CJ. „Am primit ordin să-l iubim în fiecare zi și asta facem”, râde Hilde.
„M-am săturat să văd câini morți pe marginea drumurilor”
Cele trei pisici din biroul Hildei și zecile de animale din fotografiile de pe perete sunt cazurile de abandon cu final fericit. Alte necuvântătoare nu au însă același destin. În ciuda adopțiilor, abandonul rămâne la cote alarmante și nu se poate apropia de numărul adopțiilor. Vina este exclusiv a oamenilor, crede șefa Biroului de Protecție a Animalelor. Pentru că fie își iau un animal de care își dau seama mai târziu că nu pot avea grijă și îl aruncă pe stradă, fie nu-și sterilizează animalul, iar acesta face pui.
„Trei câini sunt abandonați. Doi vor muri de frig sau de foame. Poate celălalt supraviețuiește. Ce face? Rămâne pe stradă și se înmulțește necontrolat. Și alții, la rândul lor, tot așa, se înmulțesc necontrolat. Și continuăm să avem acești câini pe stradă de care tot noi ne plângem”, spune Hilde.
Recent, Consiliul Județean Ilfov a montat un sistem de supraveghere video în comuna Domnești, o zonă în care animalele sunt abandonate frecvent, tocmai cu scopul de a preveni asta, prin sancțiuni.
Ne dorim ca oamenii să înțeleagă faptul că problema pleacă de la ei. Foarte mulți ne zic: «strângeți, domne, câinii de pe stradă». Ok, îi strângem, dar tu ți-ai sterilizat câinele din curte? Nu. Câinele tău iese pe stradă în perioada de călduri și se duce la alte cățele? Da. Ok, și cu puii ce se întâmplă?Hilde Tudora, șefa Biroului pentru Protecția Animalelor:
Abandonul animalelor se pedepsește cu amendă de până la 3.000 de lei.
„Îmi place să călătoresc. Dar evit să călătoresc în țară. De ce? Fiindcă m-am săturat să văd câini morți pe marginea drumurilor. Când ai ieșit din București oriunde în țară, toate șoselele sunt pline de câini morți. Nu există să plec și să nu am un sac cu boabe cu mine, pentru că sunt sigură că voi găsi o grămadă de câini înfometați. Morți sau înfometați. Trebuie să conștientizăm că este o problemă a societății, pe care trebuie să o rezolvăm”, mai spune Hilde.
Adăposturile, o soluție temporară
După campania „Umple golul din viața ta”, numărul de apeluri pentru adopții a crescut, semn că întreaga campanie a avut un impact major. Hilde spune însă că nu este suficient ca omul să-și dorească un cățel doar pentru că a fost ținut în brațe de rapidistul Cristian Săpunaru, de exemplu.
Cererile de adopții sunt foarte atent analizate. O persoană care decide să adopte un câine trebuie să se asigure că poate avea grijă de el, că are timp, spațiu și își permite îngrijirea lui.
„Scopul nu este să dăm animalul cu orice preț. Ci să-i schimbăm viața, pentru că el deja a trecut prin multe. Vrem să ne asigurăm că acolo unde merg câinii este bine și ajung în familii responsabile. Recent, am dat un cățel spre adopție unei familii care l-a luat cadou pentru copil. Am încercat să le explicăm că animalele nu sunt cadouri și să cântărească de zece ori înainte decizia. A trebuit să-l luăm înapoi, pentru că ceva nu a mers”, povestește Hilde.
Câinele s-a întors în adăpost.
160 de câiniaproximativ, are CJ Ilfov în adăpost.
În jur de 100 sunt în adăpostul public din Brănești, recent renovat, iar alți 60 sunt în adăpostul din Buftea. În București sunt aproximativ 1.000, iar cifra este constantă, pentru că numărul câinilor care ajung în adăposturi este aproape același cu numărul animalelor adoptate.
„Trebuie să avem adăposturi civilizate și moderne, dar locul animalelor nu e în adăposturi. Adăposturile trebuie să fie locuri de tranziție. Iau cățelul de pe stradă, pentru că nu e normal să stea pe stradă, îl duc în adăpost, îl pun pe picioare și îl dau spre adopție. Nu trebuie să rămână acolo. Angajații muncesc ca animalele să fie ok, dar nu au timp să le arate afecțiune. Cățeii de asta duc lipsă, de dragoste”, punctează tânăra.
Practicile din Turcia și Germania
Turcia este una dintre țările care procedează așa. Animalele fără stăpân umblă libere pe stradă și sunt foarte prietenoase, pentru că sunt obișnuite de mici cu prezența oamenilor, care le hrănesc și le dau apă. Autoritățile, în schimb, le oferă adăpost și tratamente medicale când și dacă au nevoie, le sterilizează, microcipează și le dau drumul în aceeași zonă de unde le-au ridicat. În Turcia, adăposturile pentru animale sunt doar o zonă de tranzit.
Și în Germania situația este asemănătoare, spune Hilde.
„Ei au adăposturi, dar sunt pentru cazuri extreme, pentru câini cu adevărate probleme de comportament, care nu pot face parte din familii”, explică ea. Nici câini pe stradă nu sunt, „nu au de unde adopta”, așa că adoptă din România.
I-am întrebat, când am fost acolo pentru un reportaj, de ce adoptă de la noi. Mi-au spus: cum la voi sunt oameni care scot ochii câinilor, care le dau foc, care le pun petarde în gură? Erau șocați. Impresionează aceste cazuri și atunci, se îndreaptă către noi pentru că, din păcate, avem și aceste cazuri de maltratare.Hilde Tudora, șefa Biroului pentru Protecția Animalelor:
Maltratarea și schingiuirea animalelor se pedepsește cu cel mult un an de închisoare, conform legii. ONG-urile din domeniul protecției animalelor reclamă că instanțele preferă să dea doar amenzi. Spre exemplu, tânărul de 18 ani din Alba Iulia care a maltratat, strangulat și apoi a aruncat de la etaj o pisică a primit doar o amendă penală de 1.500 de lei.
Hilde evită să comenteze deciziile instanțelor de judecată. E însă de părere că, dacă oamenii nu-și înțeleg responsabilitățile prin campaniile de informare și de conștientizare, atunci singura variantă este constrângerea prin aplicarea legii.
„Eu, cât am fost jurnalistă, am militat foarte mult pentru aplicarea legilor. Degeaba avem lege care spune că facem închisoare sau luăm amendă pentru abandon dacă nu se aplică. Pentru abandon da, s-au mai dat amenzi, dar de exemplu, amenda pentru nesterilizarea câinelui din curte este între 5.000 și 10.000 de lei. Nu s-a dat niciodată nicio amendă pentru nesterilizare”, spune Hilde.
70% din câinii cu stăpân din Ilfov nu sunt castrați
Toată luna septembrie Consiliul Județean Ilfov a desfășurat o amplă campanie de informare în localitățile din județ pe tema importanței sterilizării animalelor. Din poartă-n poartă, Protecția Animalelor a descoperit că 70% dintre câinii din curțile oamenilor nu erau castrați.
Iar motivele sunt variate: unii cred că pe animale le doare sterilizarea, ceea ce este un mit - operația este nedureroasă, rapidă și cu vindecare la fel de rapidă, atrage atenția Hilde. Alții pur și simplu nu au bani. Pentru a rezolva asta, CJ Ilfov a cerut Guvernului să schimbe legislația, astfel încât consiliile județene să poată face campanii de sterilizare gratuită, o investiție pe care doar primăriile o pot face acum. CJ are în plan să castreze, până la finalul anului, 20.000 de animale.
Un „domeniu de căței și pisici”
Pe Hilde o așteaptă acasă, în fiecare seară, propriul companion, un câine lățos, pe nume Alfie, nedezlipit de ea nici în călătorii, nici la birou, unde îl aduce mai mereu.
Hilde speră că toți oamenii vor înțelege că problema animalelor fără stăpân este una a întregii societăți și nu este doar un „domeniu de căței și pisici”, cum este privită încă de foarte mulți. O opinie de care s-a lovit și ea, în redacțiile în care a lucrat când propunea subiecte în acest domeniu.
„Să încercăm să ne dăm seama că animalele sunt parte din comunitate și trebuie să rezolvăm problemele civilizat. Și dacă presa s-ar duce către domeniul ăsta, dar înainte să se întâmple efectiv o tragedie, eu cred că s-ar rezolva mult mai bine. Și jurnaliștii, și eu, ca autoritate publică, trebuie să facem proiecte care să prevină. Nu să aștept să se întâmple o tragedie și apoi să iau măsuri. Nu, trebuie să prevenim”, conchide Hilde.
