Trei politologi români analizează rezultatele parțiale ale alegerilor din SUA: „Va avea loc o presiune diplomatică mult mai mare pentru încetarea războiului”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Marele val” nu s-a adeverit, dar Trump revine întărit în politica americană. Urmează o perioadă de instabilitate politică peste Ocean, iar ideile conservatorilor radicali s-ar putea răspândi şi mai mult în Europa, cu efecte și asupra conflictului din Ucraina. Alina Ainayeh, Cristian Preda şi Cristian Pîrvulescu comentează, pentru Libertatea, rezultatele parţiale ale alegerilor din SUA.
Cuprins:
- Populația a ales să nu voteze discursurile extremiste
- Trump revine. Pentru Biden situația nu e roz
- În următorul an, se așteaptă negocieri în războiul din Ucraina
- Cristian Preda: „Rezultatele de acum deschid campania prezidențială”
- Cum au câştigat republicani? Ce vor face democraţii?
- Cristian Pîrvulescu: „Tendinţa de trumpizare a discursului s-a impus şi în România”
- Efectul alegerilor din SUA peste Ocean
- „Cred că sprijinul față de Ucraina va rămâne constant”
La New York se apropie zorii zilei, iar rezultatele parțiale ale alegerilor la mijloc de mandat indică o victorie a Partidului Republican în Camera Reprezentanților și o egalitate - dar cu potențial de a câștiga democrații - la Senat.
Republicanii au avut un succes modest, în vreme ce sondajele de opinie preconizau un „mare val” în acest scrutin. Totuși, ineditul situației nu se găsește în acest rezultat, explică pentru Libertatea, Alina Achim-Inayeh, directoarea biroului din România al German Marshall Fund, un think tank american de politici publice.
„În cursele individuale, din fiecare district, sau în cursele guvernatoriale, rezultatele sunt foarte strânse, cu câteva excepții. Asta arată o împărțire aproape în jumătate a electoratului american între democrați și republicani. Această polarizare a electoratului înseamnă că în următorii doi ani o să vedem o preocupare și mai intensă pentru cursa prezidențială, în detrimentul altor preocupări pe plan internațional. America va fi consumată mai mult intern - și mai puțin extern”, explică Alina Inayeh.
Populația a ales să nu voteze discursurile extremiste
Explicația pentru eșecul republicanilor de a atinge prognozele din sondaje se găsește tot în polarizarea societății și în mesajele extreme cu care cele două parte au mers în fața alegătorilor, crede Alina Inayeh.
„Ambele partide au avut discursuri foarte puternice, pe subiecte deosebit de importante, și ambele partide au dus aceste mesaje până la extrem. Vorbim despre dreptul de a purta arme, care se dezbate de foarte mult timp, dar și despre dreptul la avort, un discurs nou în peisajul intern american. Cred că această extremizare a discursului poate explica rezultatul oarecum modest al republicanilor. Populația este, totuși, reticentă și nu se aruncă să voteze pe baza unor mesaje extremiste”, spune experta.
Trump revine. Pentru Biden situația nu e roz
Evoluția în alegeri a republicanilor înseamnă și o revenire pe scena politică americană a fostului președinte Donald Trump, care a spus deja că la jumătatea lunii noiembrie va face un anunț important.
„El e hotărât să intre în această cursă. Acum o săptămână sau două aș fi zis că are o revenire chiar în trombă. Așa cum arată rezultatele acum, lucrurile nu stau chiar așa. Are șanse, dar nu atât de puternice pe cât se credea. Sunt alți potențiali candidați care sunt chiar mai favorizați și mai favorabili decât el”, spune Alina Achim-Inayeh.
În ceea ce privește situația președintelui Joe Biden, sondajele indică o scădere a popularității acestuia, mai mult decât se întâmplă de obicei la mijloc de mandat.
Situația lui nu este roz. Există și voci din Partidul Democrat care pun la îndoială capacitatea lui Biden de a duce încă un mandat sau chiar de a-l continua pe acesta. Alina Achim-Inayeh:
În următorul an, se așteaptă negocieri în războiul din Ucraina
Dacă în politica externă a SUA nu se preconizează modificări esențiale, este probabil ca ajutorul oferit Ucrainei să fie pus în dezbatere în Congresul american. „Deja unii republicani au declarat că vor scăderea contribuției americane la război, atât prin armament, cât și financiar. Dar, dincolo de bătălia legislativă, apetitul poporului american pentru prelungirea acestui război, a scăzut foarte mult. Acest lucru va conta în ceea ce se va întâmpla cu ajutorul pentru Ucraina”, explică Alina Inayeh.
Va avea loc o presiune diplomatică mult mai mare pentru încetarea războiului. Cu siguranță în anul următor vor avea loc niște negocieri. Asta nu ține doar de republicani, ci în primul rând de populație, care nu susține costurile uriașe ale acestui război.Alina Achim-Inayeh:
În relație cu UE însă nu se întrevăd schimbări de atitudine. Dimpotrivă, spune specialista, dinspre statele europene ar putea veni vântul schimbării. „Avem un Macron care își pune întrebări referitor la relația cu America, la supremația Americii și la modul în care America se comportă. Germania începe să facă același lucru. Dar nu cred că atitudinile or să meargă până la niște schimbări de politici. Însă asta depinde mult și de ce se întâmplă în Ucraina”.
Ce ar trebui să urmărească Bucureștiul în următorii doi ani? Atragerea investitorilor americani, spune Alina Inayeh.
„Va rămâne pe agendă asigurarea securității României prin NATO și prin relația bilaterală cu SUA. Dar trebuie neapărat abordate serios și relațiile economice. Investițiile americane în România sunt firave. Și poate că o majoritate republicană, fie ea și firavă, să ne fie mai favorabilă și să fie de bun augur”, e de părere specialista.
Cristian Preda: „Rezultatele de acum deschid campania prezidențială”
Cristian Preda crede că victoria republicanilor la alegerile din SUA ar putea stabili premisele pentru o confruntare politică mai dură între legislativul american şi preşedintele Biden, în următorii doi ani. „Nu trebuie uitat că, în Statele Unite, cele două puteri sunt în competiție și, atât timp cât președintele nu are de partea lui majoritatea, va avea loc o cursă continuă între șeful statului și legislativul american. Asta va însemna că, probabil, întreaga perioadă 2022-2024 se va transforma într-un soi de precampanie”, explică decanul Facultății de Științe Politice a Universității din București.
În acest context, rezultatele scrutinului de peste Ocean ar putea deschide dezbaterile privind candidaţii pentru alegerile prezidenţiale din 2024. Iar în tabăra republicană se remarcă două figuri importante pentru politica americană.
Alegerile de acum arată că Trump e încă un politician foarte influent. Probabil că își va anunța decizia de a candida din nou. Pe de altă parte, între învingătorii scrutinului, există și un posibil adversar pentru Trump în tabăra republicană - guvernatorul din Florida, Ron DeSantis. Mi se pare că rezultatele de acum deschid de fapt campania prezidențială.Cristian Preda:
Cum au câştigat republicani? Ce vor face democraţii?
Discursul câştigător în alegeri a fost cel despre problemele economice ale ţării, crede Cristian Preda. „Sigur că s-au grăbit deja mulți să spună că victoria republicană n-a fost un tsunami. E însă o victorie foarte clară și asta arată că discursul lor despre proasta politică democrată privind chestiuni economice este susținut masiv. Cred că asta îi va determina pe democrați să-şi revadă politicile economice în următoarea perioadă. Nu vor putea rămâne indiferenţi”, susţine Preda.
Pe de altă parte, profesorul subliniază că poziţionarea democraţilor împotriva fostului preşedinte Donald Trump ar putea fi o temă de campanie şi pentru alegerile din 2024. „Discursul care l-a satanizat pe Trump are încă aderenți - şi chiar a depășit limitele Americii. În Europa, e un discurs foarte popular, mai ales că președinția lui Trump în relație cu UE fost un dezastru, o catastrofă”, arată Cristian Preda
Pentru tabăra democrată, Trump rămâne un pericol, o temă foarte puternică. Pentru tabăra republicană, eșecul politicii economice e retorica îmbrățișată cel mai mult. Cristian Preda:
Cristian Preda e de părere că următorii doi ani nu vor aduce schimbări semnificative în relaţia Statelor Unite cu partenerii de peste Ocean, după ce actualul preşedinte Joe Biden a stabilit cele mai strânse relaţii, comparativ cu predecesorii săi.
„Obama a întârziat foarte mult până a ajuns în Europa și a avut mai degrabă un interes pentru alte părți ale lumii. Despre Trump nu mai vorbim! A existat pe tot parcursul mandatului lui o tensiune permanentă în relația cu Uniunea și în interiorul NATO. Joe Biden a schimbat relația cu UE, iar semnalul a fost foarte clar de cooperare. Nu cred că până în 2024 se va schimba ceva în această privință. Dimpotrivă, e foarte probabil că asta va rămâne linia comună europeano-americană”, explică Preda.
Biden a reușit ceea ce n-au făcut predecesorii săi: să-i despartă pe europeni de Rusia. Asta este modificarea fundamentală din acești doi ani. Europenii nu mai sunt în poziția de a vedea în Rusia un partener potențial. Cu toate nuanțele din interiorul UE, Rusia e clar altceva de când Biden este la putere.” Cristian Preda:
Cristian Pîrvulescu: „Tendinţa de trumpizare a discursului s-a impus şi în România”
Deşi victoria republicană era prognozată, ea nu a fost nici pe departe atât de grandioasă pe cât o anunţau sondajele, remarcă şi analistul politic Cristian Pîrvulescu, decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice, SNSPA. Acesta susţine însă că o diferenţă mică a rezultatelor între republicani și democrați ar putea deschide calea pentru negocieri politice care să asigure stabilitatea politicilor naţionale şi internaționale de peste Ocean.
În urma alegerilor de la mijlocul mandatului, vor fi reînnoite toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor, Camera inferioară a Congresului SUA, şi o treime din cele 100 de locuri din Senatul Statelor Unite. „Bătălia rămâne în continuare indecisă la Senat. Majoritatea medie pe care o obțin la aceste alegeri partidele de opoziție în Camera Reprezentanților este de 26 de mandate. Aşadar, orice este peste 26 de mandate este peste medie. Dacă republicanii nu reușesc să obţină aceste 26 de mandate suplimentare, atunci putem să spunem că este un rezultat slab”, explică politologul.
Cristian Pîrvulescu crede că, în cazul în care susţinătorii fostului preşedinte Donald Trump vor câştiga teren în faţa republicanilor moderaţi, am putea asista la o perioadă de instabilitate politică.
Dacă victoria trumpiştilor nu este categorică, atunci temele importante pentru democrație vor putea să fie protejate, iar asta ar asigura şi o stabilitate politică a Statelor Unite, care are o importanță majoră pentru restul lumii. O victorie a trumpiștilor însă ar însemna aproape sigur o serie de impeachment-uri, care ar pune sub sub semnul întrebării stabilitatea politică americană.Cristian Pîrvulescu:
Efectul alegerilor din SUA peste Ocean
Profesorul vede o potenţială victorie a republicanilor fideli lui Donald Trump drept un pericol pentru echilibrul relaţiilor dintre Statele Unite şi Europa.
„Pentru Europa, situația depinde în foarte mare măsură de succesul lui Biden. Să ne gândim la câteva dosare importante, cum este cel referitor la ecologie. Dacă rămâne o majoritate republicană rezonabilă, se vor putea face negocieri în continuare. Altfel, s-ar putea ca traseul politic al unor astfel de dosare să scape de sub control. De aceea e foarte important câţi dintre trumpişti vor fi câştigat alegerile, pentru că ei pot să dea tonul în Camera Reprezentanților și pot eventual să impună viziunea și în Senat. Și atunci, politicile legate de Uniunea Europeană se vor schimba în mod categoric”, explică Pîrvulescu.
„Cred că sprijinul față de Ucraina va rămâne constant”
„Deja în politica românească se vede cât se poate de clar că tendința aceasta de trumpizare a discursul s-a impus. Astfel, cred că orice victorie a lui Trump va duce la creșterea acestei presiuni discursive în interiorul partidelor-sistem. O vedem deja la PSD, la PNL, la UDMR - în general, pe linie Fidesz. Însă este vorba despre aceeași linie ideologică. Iar asta se întâmplă peste tot, nu doar în România. Are consecințe pe termen mediu și lung asupra pieței politice din statele europene și nu numai”, mai spune Cristian Pîrvulescu.
Pîrvulescu nu anticipează însă schimbări majore cu privire la politica externă a Statelor Unite în contextul războiului din Ucraina. „Până la urmă, politica aceasta este impusă de Senat împreună cu administrația prezidenţială. Iar democraţii, împreună cu republicanii moderaţi vor avea controlul acestei situații. Cred că sprijinul față de Ucraina va rămâne constant. Dar, cu cât majoritatea trumpistă în interiorul republicanilor va fi mai mică, cu atât șansa unei politici bipartizane raţionale în raport cu Rusia, China și Uniunea Europeană va prevala”, susţine profesorul.
