Verile din emisfera nordică vor dura aproape șase luni, până în anul 2100, dacă încălzirea globală nu este temperată, arată un studiu publicat luna trecută în jurnalul Geophysical Research Letters.
Experții au avertizat că aceste modificări vor avea efecte serioase asupra sănătății oamenilor, a agriculturii și a mediului.
„Oamenii dezbat pe tema creșterii temperaturii cu 2 sau 3 grade, dar faptul că încălzirea globală schimbă anotimpurile este ceva ce poate fi înțeles de oricare dintre noi”, a declarat principalul autor al studiului, Yuping Guan, oceanograf la Laboratorul de Stat pentru Oceanografie Tropicală din cadrul Academiei Chineze de Științe.
Guan și colegii săi au analizat datele disponibile din 1952 până în 2011, pentru a calcula durata verilor. Au aflat că, pe parcursul perioadei de aproape 60 de ani, verile au crescut de la 78 la 95 de zile.
Iernile însă au scăzut, în medie, de la 76 la 73 de zile, iar primăvara și toamna s-au contractat și ele în mod asemănător. În medie, primăvara a scăzut de la 124 de zile la 115, iar toamna, de la 87 de zile la 82.
Oamenii de știință au folosit apoi un model pentru a estima cum se vor schimba anotimpurile în viitor. Au descoperit că dacă ritmul schimbărilor climatice continuă neabătut, verile din emisfera nordică vor ajunge să dureze șase luni, în vreme ce iernile vor avea în jur de două luni.
Nu este primul studiu care avertizează că încălzirea globală afectează anotimpurile, dar Guan a precizat că echipa sa a fost totuși surprinsă de rezultatele dramatice ale estimărilor.
„Ne-am uitat întâi la 2050 și apoi am calculat schimbările care vor fi valabile în 2100, iar cifra a crescut. Am sperat, pentru binele tuturor, ca rezultatele să fie greșite”, a spus el.
Cum vor fi influențate sănătatea și mediul
Schimbările suferite de anotimpuri vor influența în mod dramatic mediul și sănătatea oamenilor.
Spre exemplu, verile mai lungi și mai fierbinți înseamnă că țânțarii și alți dăunători care pot transmite boli își vor extinde teritoriul în zonele în care nu s-ar afla în mod normal.
„Putem ajunge în situații în care insecte precum țânțarul care transmite malaria să supraviețuiască la altitudini mai mari, la care acum în mod normal nu supraviețuiește”, a declarat Scott Sheridan, un expert climatolog la Kent State University din Ohio.
Și pentru că anotimpurile dictează ciclurile de viață ale animalelor și plantelor, schimbările climatice ar putea afecta capacitatea de adaptare a unor specii.
„Dacă anotimpurile încep să se schimbe, nu totul se va sincroniza perfect”, a spus Sheridan. „Spre exemplu, florile vor răsări mai repede, dar albinele nu vor fi acolo pentru a le poleniza”, a explicat el.
Schimbările climatice vor face, de asemenea, ca anotimpurile să fie instabile, ceea ce va avea un impact major asupra producției agricole.
În SUA, spre exemplu, „o falsă primăvară” în 2012, caracterizată printr-o vreme foarte caldă în luna martie, a scos vegetația din adormire cu săptămâni înainte de programul obișnuit. Apoi, temperatura a scăzut iarăși în aprilie.
În Michigan, mari cantități din producția de cireșe au fost pierdute, drept rezultat. Lucruri similare s-au petrecut în sudul SUA cu producția de piersici, a spus Sheridan.
Problemele care lovesc producția de mâncare vor avea, evident, efecte globale. Deocamdată, una dintre regiunile sensibile în fața schimbărilor climatice este cea mediteraneeană.
„Vedem deja în zona mediteraneeană că temperaturile sunt tot mai mari și că zona este tot mai aridă, deci mai puțin potrivită pentru cultivarea de cereale”, a declarat Weston Anderson, cercetător la Institutul de Cercetare Internațională pentru Climat și Societate de la Universitatea Columbia.