Chirie plătită și gărzi de top la Buzău! Cum încearcă primul consorțiu medical regional să atragă medicii tineri de la București
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Spitalul Județean Buzău (SJU) și Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) își unesc forțele în primul consorțiu medical regional din România. Astăzi a fost semnat primul protocol de colaborare regional, denumit consorțiu conform Legii 95, între cele două spitale, menit să schimbe fața medicinei locale, dar și să creeze o rețea publică de spitale care să ducă expertiza medicală din Capitală la pacienții din teritoriu. Medici de la SUUB vor merge să opereze și să facă gărzi la Buzău, iar autoritățile locale promit stimulente financiare consistente.
Cuprins:
- Cătălin Cîrstoiu: „Vremea independenței medicale și administrative s-a dus”
- Pachete de stimulente: Cum sunt atrași medicii la Buzău
- „Alertă Zero” și telemedicină: Comunicare directă pe caz
- Spitalul Județean Buzău, clădire cu risc seismic ridicat, are nevoie de consolidare
- Buzăul are 20% deficit de personal medical
Cătălin Cîrstoiu: „Vremea independenței medicale și administrative s-a dus”
Anual, aproximativ 7.000 de pacienți din Buzău ajung la porțile Spitalului Universitar de Urgență din București. Prof. dr. Cătălin Cîrstoiu, managerul SUUB, afirmă că această eră a spitalelor care lucrează izolat s-a încheiat.
,,Pacienții din Buzău reprezintă în prezent aproximativ 7% din numărul total de pacienți ai Spitalului Universitar de Urgență București, cel mai mare procent pe care îl avem din afara Bucureștiului”, a precizat Cătălin Cîrstoiu, managerul SUUB.
Acesta a explicat la semnarea protocolului că epoca în care spitalele lucrau izolat a apus și că pacienții din Buzău vor simți rapid diferența prin transferul de „știință și experiență”.
,,Vremea independenței medicale și administrative în medicină s-a cam dus. Scopul nostru este să construim o rețea publică, de fapt primul brand public autentic, în jurul Spitalului Universitar de Urgență București”, a spus prof.dr. Cîrstoiu, care a anunțat că proceduri complexe precum tromboliza vor fi realizate la Buzău, sub coordonarea specialiștilor de la neurologie și neuroradiologie intervențională din București.
Săptămâna viitoare va avea loc prima artroplastie de genunchi realizată la Buzău de o echipă mixtă. „Eu o să merg personal la Buzău cu o echipă de ortopezi și vom face acolo prima artoplastie de genunchi din Buzău”, a spus prof.dr. Cîrstoiu, de profesie medic ortoped.
În privința cazurilor de AVC (accidente vasculare cerebrale), specialiștii în neurologie și neuroradiologie intervențională din București vor coordona de la distanță trombolizele efectuate la Buzău, salvând minute critice.
Pachete de stimulente: Cum sunt atrași medicii la Buzău
Pentru a rezolva deficitul de personal, autoritățile au gândit un sistem atractiv de beneficii pentru medicii care aleg să lucreze în cadrul acestui consorțiu.
- Chirie plătită timp de 5 ani: Consiliul Județean Buzău va achita integral chiria pentru medicii tineri care vin prin transfer sau concurs la SJU Buzău.
- Plata gărzilor: S-a stabilit un sistem de plată care pornește de la 1.500 de lei pentru un pachet de 3 gărzi, suma crescând progresiv pentru 4, 5 sau 6 gărzi efectuate într-o lună.
- Evoluție profesională: Medicii tineri vor beneficia de mentoratul specialiștilor de la SUUB, eliminând riscul „izolării profesionale” într-un spital județean.
,,Sunt foarte mulți tineri care termină rezidențiatul și care vor dori să meargă la Buzău. Vor putea face gărzi acolo și aici. Important este să nu-i pierdem pe tinerii medici”, a atras atenția Cătălin Cîrstoiu.
„Cel mai mare câștig al acestui consorțiu este al medicilor tineri... Le creează această perspectivă că vor avea expertiza medicilor de la Spitalul Universitar”, a precizat Marcel Ciolacu, președintele Consiliului Județean Buzău.
Ciolacu,prezent la semnarea protocolului, a precizat că acest consorțiu nu obligă medicii la mobilitate, ci îi atrage prin stimulente financiare, chirii plătite de Consiliul Județean timp de 5 ani și infrastructură modernă. „Când vorbești despre reforme în sănătate... nu vorbești de concedieri. Vorbești de eficiență, eficiența actului medical”, a mai spus fostul premier, Marcel Ciolacu.
„Alertă Zero” și telemedicină: Comunicare directă pe caz
Consorțiul aduce o coordonare tehnică fără precedent între secțiile celor două spitale.
- Coordonare directă: Fiecare secție va avea o persoană desemnată pentru legătura permanentă cu echipa corespondentă din celălalt spital.
- Telemedicină în timp real: Investigațiile pacienților vor fi transmise instantaneu la București pentru analiză. „Noi vom analiza și vom da sfaturi dacă e cazul sau nu e cazul să vină aici”, a explicat managerul SUUB.
- Alertă Zero: În situații critice, comunicarea va fi instantanee, facilitând intervenția rapidă sau transferul securizat.
În prezent, Spitalul Județean Buzău trece printr-un amplu proces de modernizare, având în vedere că are nevoie de dotări cu aparatură medicală, dar și de consolidare, fiind o clădire cu risc seismic ridicat. Potrivit Raportului Consiliului Județean Buzău (2025), corpurile principale ale spitalului (cum ar fi Corp C1 și Corp C14) au fost identificate ca având risc seismic II (RsII). Această clasă cuprinde clădirile care pot suferi avarii structurale majore în cazul unui cutremur. Clădirea principală are o vechime de peste 50 de ani. „Vom face consolidarea și extinderea... Avem capacitatea să ne organizăm să nu deranjăm actul medical”, a dat asigurări Marcel Ciolacu, iar Cătălin Cârstoiu a punctat că în cazul în care lucrările de modernizare sau riscul seismic limitează activitatea anumitor secții, Spitalul Universitar de Urgență București va funcționa ca sprijin logistic.
Spitalul Județean Buzău, clădire cu risc seismic ridicat, are nevoie de consolidare
În prezent, Spitalul Județean Buzău trece printr-un amplu proces de modernizare, având în vedere că are nevoie de dotări cu aparatură medicală, dar și de consolidare, fiind o clădire cu risc seismic ridicat.
Potrivit Raportului Consiliului Județean Buzău (2025), corpurile principale ale spitalului (cum ar fi Corp C1 și Corp C14) au fost identificate ca având risc seismic II (RsII). Această clasă cuprinde clădirile care pot suferi avarii structurale majore în cazul unui cutremur. Clădirea principală are o vechime de peste 50 de ani. „Vom face consolidarea și extinderea... Avem capacitatea să ne organizăm să nu deranjăm actul medical”, a dat asigurări Marcel Ciolacu, iar Cătălin Cârstoiu a punctat că în cazul în care lucrările de modernizare sau riscul seismic limitează activitatea anumitor secții, Spitalul Universitar de Urgență București va funcționa ca sprijin logistic.
Buzăul are 20% deficit de personal medical
Managerul Spitalului Județean Buzău, Sorin Pătrașcu a oferit detalii concrete despre numărul de posturi libere și eforturile făcute pentru a atrage specialiști în unitatea sanitară pe care o conduce.
,,Spitalul are un deficit de minimum 103 posturi pe toate categoriile de personal. Din acest total, aproximativ 17-18 posturi sunt pentru medici”, a afirmat Sorin Pătrașcu.
Managerul a explicat că s-au organizat concursuri și s-au oferit stimulente, dar fără succes până acum: „Am pus la dispoziție tot ce puteam... în așa fel încât locul de muncă la Spitalul Județean de Urgență putea să fie atractiv... dar nu au venit”.
În prezent, există 6 medici radiologi, însă liniile de gardă sunt uneori incomplete. Marcel Ciolacu a precizat că deficitul de personal medical este de 20% și că situația este critică în județ, dând exemplul altor spitale din județul Buzău unde sunt doar 9 medici: „Dacă un medic pleacă în concediu, se închide secția. Între acei 9 medici, 5 sunt pensionari. E normal că nu există performanță”, a adăugat fostul premier.
Managerul SUUB a explicat de ce este greu să aduci oameni noi în provincie: ,,Deficitul nu este doar la Buzău, ci și la spitale mari din București precum Universitar, Bagdasar sau Floreasca”. Plecând de la dorința tinerilor medici care vor să lucreze în centre mari (Municipal, Fundeni) pentru a avea o echipă pe care să se bazeze și o infrastructură sigură, prof. Cîrstoiu crede că aceștia vor accepta să meargă la Buzău știind că sunt „sub umbrela Spitalului Universitar”, beneficiind de mobilitate și de posibilitatea de a face gărzi în ambele locuri.
În timp ce la SJU Buzău sunt 47 de medici din care fac doar 17 gărzi, la SUUB sunt, de exemplu, 10 linii de gardă doar la ATI.
În a doua etapă, când vor fi elaborate și normele de aplicare, consorțiile vor avea și personalitate juridică. Consorțiile medicale ar presupune unificarea administrativă și medicală a spitalelor dintr-un județ. „Toate spitalele de pe raza județului respectiv vor trebui să fie o singură unitate administrativ-teritorială. În felul acesta reducem costurile de administrare, reducem contractele – unul are un produs cu 3 lei, altul cu 10 lei – și uniformizăm achizițiile medicale”, a explicat Cîrstoiu în luna ianuarie când anunța intenția de-a face un prim consorțiu.
În județul Buzău sunt 5 spitale: Spitalul Județean de Urgență Buzău, unitatea principală care intră în consorțiul cu SUUB, Spitalul Municipal Râmnicu Sărat, Spitalul Orășenesc Nehoiu, Spitalul de Boli Cronice Smeeni și Spitalul de Sănătate Mintală (Săpoca).
Marcel Ciolacu a subliniat că, în acest moment, consorțiul medical regional este semnat între Spitalul Județean Buzău și Spitalul Universitar de Urgență București. Celelalte spitale din județ (Nehoiu, Râmnicu Sărat, Smeeni) au libertatea de a decide ulterior dacă vor să facă parte din acest consorțiu medical sau din unul administrativ local.
Marcel Ciolacu, președintele Consiliului Județean Buzău, prezent astăzi la Spitalul Universitar de Urgență București, a catalogat achiziția de vaccinuri COVID drept o eroare administrativă gravă, subliniind caracterul disproporționat al comenzii și faptul că fiecare român ar fi trebuit să se vaccineze în 10 ani de zece ori.
nasty1 15.04.2026, 21:50
Cu atat de multi pesedisti (cu Ciolacu in frunte) si atat de multi bani publici in joc cred ca se pune de o ciordeala! :)