Fără relații și drumuri inutile: Cum vrea dr. Cătălin Cîrstoiu să aducă medicina de top din București în spitalele de provincie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Crearea unui consorțiu medical între Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB-Spitalul Municipal) și spitale din alte județe ar putea pune capăt accesului „pe relații” la spitalele mari, ar reduce drumurile inutile pentru pacienți și ar asigura tratamente după aceleași protocoale medicale, indiferent de județ. Potrivit managerului SUUB, Cătălin Cîrstoiu, acest model înseamnă acces mai rapid la investigații și tratament, aceleași protocoale medicale în toate spitalele din consorțiu.
Cuprins:
- Consorțiu între Spitalul Universitar de Urgență București și spitalele din județul Buzău
- Ce presupune, de fapt, un consorțiu medical
- Beneficiile consorțiilor medicale: protocoale comune și costuri reduse
- Soluții pentru a ridica presiunea de pe spitalele mari: consorții, reclasificarea spitalelor
- Medicii tineri, dornici să lucreze sub „brandul unui spital public”
Consorțiu între Spitalul Universitar de Urgență București și spitalele din județul Buzău
Managerul SUUB a discutat deja la Buzău despre posibilitatea unui consorțiu medical între Spitalul Universitar de Urgență București și toate spitalele din jud. Buzău, subordonate Consiliului Județean, cu acordul ministrului Sănătății.
,,Facem acest lucru pentru pacienți, pentru medici, pentru infrastructura medicală”, a precizat Cătălin Cîrstoiu, care crede că acest model instituțional ar putea schimba radical modul în care pacienții ajung la tratament. În loc de drumuri făcute pe cont propriu, telefoane și intervenții, pacienții ar urma să fie trimiși organizat, pe baza unor reguli clare, către spitalul potrivit pentru problema lor.
Ce presupune, de fapt, un consorțiu medical
Un consorțiu este o înțelegere încheiată între mai multe entități mari pentru efectuarea în comun a unor operații avantajoase de mare amploare. În concepția dr. Cătălin Cîrstoiu, noul model instituțional este gândit astfel încât pacienții să intre într-un circuit clar de diagnostic și tratament, cu acces real la expertiză, fără întârzieri și fără dependență de intervenții informale.
„Consorțiu înseamnă că vrem să facem această colaborare din punct de vedere medical, administrativ cu toate spitalele din jurul Bucureștiului. Nu suntem deschiși doar către Buzău, ci și către Giurgiu și oricine mai dorește să colaboreze cu noi. Până la urmă, e o mână întinsă”, a explicat Cîrstoiu.
Potrivit acestuia, o parte semnificativă dintre pacienții internați la Spitalul Universitar de Urgență București provin din județele din jurul Capitalei. „Fiecare județ din jurul Bucureștiului – Giurgiu, Dâmbovița, Argeș, Prahova – are, în medie, între 4 și 10% din numărul de pacienți externați. Ilfovul are 10%, dar asta e firesc, București–Ilfov e o entitate”, a precizat managerul SUUB.
În lipsa unui sistem organizat, pacienții ajung la spitalele mari prin mecanisme informale. „Cum ajung pacienții din provincie la Spitalul Universitar? Fie sunt trimiși pentru că e un caz care depășește capacitatea de a trata a unui spital, fie nu au oameni, fie nu au infrastructură, fie începe fenomenul acela în care fiecare își găsește un loc folosind telefoane, intervenții și așa mai departe”, a spus dr. Cîrstoiu.
Managerul SUUB consideră că acest proces trebuie reglementat clar. „Lucrul ăsta trebuie să devină instituțional, pentru că toți oamenii trebuie să aibă acces la îngrijiri medicale. De asta ne ducem către spitalele județene și încercăm să facem consorții”, a subliniat el.
Beneficiile consorțiilor medicale: protocoale comune și costuri reduse
Consorțiile medicale ar presupune unificarea administrativă și medicală a spitalelor dintr-un județ. „Toate spitalele de pe raza județului respectiv vor trebui să fie o singură unitate administrativ-teritorială. În felul acesta reducem costurile de administrare, reducem contractele – unul are un produs cu 3 lei, altul cu 10 lei – și uniformizăm achizițiile medicale”, a explicat Cîrstoiu.
Beneficiul principal este transferul de expertiză în opinia dr. Cîrstoiu. „Protocoalele spitalului universitar și tot ce înseamnă știință medicală se duc și către spitalele respective. Medicina presupune o ierarhizare de competențe. Nu trebuie ca în fiecare județ să existe un laborator de diagnostic genetic. Mai bine există două-trei centre mari, care pot pune un diagnostic corect, pentru că e vorba și de experiență”, a argumentat managerul. Acesta a mai spus că în unele județe ale țării există și anumite lipsuri privind dotarea cu aparatură.
,,Sunt zone în care nu există scintigrafie. Nu există computer tomograf High Definition sau un RMN, așa încât oamenii aceștia vor trebui cumva să intre într-un lanț de diagnostic în funcție de competențe”, a precizat dr. Cătălin Cîrstoiu.
Soluții pentru a ridica presiunea de pe spitalele mari: consorții, reclasificarea spitalelor
Managerul SUUB atrage atenția asupra supraaglomerării spitalelor universitare cu pacienți care ar putea fi tratați în unități mai mici. „Sunt pacienți care pot fi tratați în spitalele din jurul Bucureștiului și care vin la spitale universitare. Spitalul universitar ajunge o stație finală pentru tratamentul multor pacienți”, a afirmat dr. Cîrstoiu, care pledează pentru consorții medicale considerând că o astfel de colaborare între spitale ar oferi siguranță medicilor din spitalele județene.
„Pentru colegii mei, colaborarea cu Spitalul Universitar de Urgență ar trebui să le dea siguranță, pentru că știu că au un back-up cert atunci când e un caz care depășește capacitatea de tratament a unui spital mai mic”, a spus Cîrstoiu.
Ministrul Sănătății, dr. Alexandru Rogobete, a anunțat recent procesul de reclasificare a spitalelor publice, admițând că ,,de prea mult timp, sistemul sanitar funcționează după un model de organizare învechit: tarife diferite și inechitabile pentru serviciile medicale, reguli neclare și categorii care nu mai reflectă realitatea din teren. Rezultatul este lipsa de coerență în administrarea spitalelor și decizii care nu sunt întotdeauna corelate cu rolul real al fiecărei unități”.
Ierarhizarea spitalelor propusă de ministrul Rogobete printr-un Proiect de Hotărâre de Guvern, aflat, în transparență decizională, este o clasificare administrativă și funcțională, care reflectă complexitatea serviciilor oferite, nu valoarea profesională a personalului medical și cuprinde următoarele categorii: spitale strategice, spitale categoria I, spitale categoria II și spitale categoria III. România definește pentru prima dată spitalele strategice: criterii stricte, dotări obligatorii și evaluare de performanță
Medicii tineri, dornici să lucreze sub „brandul unui spital public”
Managerul SUUB a vorbit și despre distribuția inegală a medicilor tineri. „Toți vor să lucreze în spitalele mari. Dar, fiind într-un consorțiu, sub brandul acelui spital, de ce să nu meargă să facă gărzi sau să opereze în spitalele județene?”, a întrebat retoric Cîrstoiu.
De exemplu, românii cu afecțiuni cardiovasculare din 31 de județe se bat pentru 20% dintre cardiologii români. 80% dintre specialiști lucrează în zece județe și în București
Țara noastră are nevoie de un brand puternic în sănătatea din sistemul public. „România nu are un brand de spital public astăzi. Spitalul Universitar de Urgență București nu e orice fel de spital”, a subliniat el.
Prof. dr. Cătălin Cîrstoiu, managerul SUUB, a înființat un cabinet de vaccinare în cadrul spitalului, unde românii se pot vaccina gratuit împotriva gripei, împotriva HPV, în condițiile în care o femeie moare în România de cancer uterin la fiecare două minute. Cum te poți vaccina în spital împotriva cancerului dat de HPV
SUUB a fost fondat în anul 1978, are 45 de secții și compartimente și 1099 de paturi. Peste 350.000 de pacienți pe an sunt tratați în Unitatea de Primiri Urgențe și în Ambulatoriul Integrat, iar peste 60.000 de pacienți sunt tratați prin spitalizare de zi.
