Lecția Clujului: 45.000 de spectatori au participat la TIFF, purtând mască și păstrând distanța. Dintre sutele de organizatori și voluntari nu s-a îmbolnăvit nici unul

Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) s-a încheiat pe 9 august. Ajuns la a nouăsprezecea ediție, evenimentul din Cluj-Napoca s-a desfășurat în condiții mai restrânse față de alți ani, adaptate la măsurile de prevenție a infecției Covid-19. Concluziile ediției din 2020 arată că, deși mai puțini față de anii trecuți din cauza locurilor limitate, spectatorii au participat în număr mare la proiecțiile de film.

Între 31 iulie și 9 august, festivalul de film din Cluj-Napoca s-a desfășurat în condiții stricte de siguranță. Numărul de spectatori a fost limitat la maximum 500 în fiecare spațiu, purtarea măștii a fost obligatorie pe durata evenimentelor, scaunele au fost distanțate corespunzător și s-a efectuat triajul prin verificarea temperaturii. 

A fost pentru prima oară în istoria festivalului când proiecțiile s-au desfășurat exclusiv în aer liber, în curți de licee, facultăți sau biserici, dar și în mari parcuri.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

În total, în cele zece zile 45.000 de spectatori au participat la proiecțiile de film din cadrul TIFF. 

Oana Giurgiu: „Sabia impredictibilității deasupra capului”.

Pentru comparație, la ediția din 2019, una normală, au participat 130.000 de spectatori și s-au vândut 95.000 de bilete. Diferența dintre cele două cifre e explicată de faptul că în edițiile trecute existau mai multe evenimente cu intrare liberă. 

Oana Giurgiu, directorul executiv al TIFF, spune că cea mai mare dificultate în organizarea ediției din acest an a fost să suporte „sabia impredictibilității deasupra capului”.

„Cea mai mare reușită de până acum este că nu s-a îmbolnăvit nimeni din echipă. Mai numărăm restul zilelor până la 14 și dacă rămâne așa, e o mare reușită și înseamnă că măsurile luate chiar au fost eficiente, iar noi, responsabili”, a declarat Oana Giurgiu pentru Libertatea.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

O singură anulare

Giurgiu a mai povestit că singurul lucru planificat care a trebuit să fie anulat a fost o scenă, amplasată în mijlocul Pieței Unirii din Cluj-Napoca, pe care ar fi trebuit să performeze artiști clujeni. „Mi-am dat seama în ultimul moment că astfel de scene libere nu mai pot exista în limitele reglementărilor actuale. Am mutat aproape tot în curtea Muzeului de Artă, care a devenit astfel cel mai efervescent loc al festivalului, pe timpul zilei”, a mai spus Oana Giurgiu.

Conform datelor făcute publice de organizatorii festivalului, cele mai populare filme printre spectatori au fost „Cei mai frumoși ani” („La Belle Époque”, regie Nicolas Bedos, „Mama” („Madre”, regie Rodrigo Sorogoyen), „Corpus Christi” (regie Jan Komasa) și „La dolce vita” (regie Federico Fellini). 

„Cea mai mare reușită este efectiv realizarea festivalului”

„Mi-au plăcut locațiile noi (Hoia, USAMV). Spre deosebire de alți ani, a mers foarte repede la intrare la filme, fără îmbulzeală”, a povestit pentru Libertatea Alexandra Bucur, o spectatoare din Cluj. 

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

Anul acesta, ea a văzut trei filme, mai puțin decât în anii trecuți. „Cea mai mare reușită este efectiv realizarea festivalului având în vedere contextul actual și câte festivaluri au fost anulate”, mai spune tânăra. 

Din programul festivalului, la 51 de evenimente s-au vândut toate biletele (sold out). Printre acestea, proiecțiile de film cu 500 de locuri din Piața Unirii au fost sold out în fiecare zi de festival.

La desfășurarea festivalului au contribuit și cei 250 de voluntari, responsabili, alături de echipa festivalului, de implementarea măsurilor de siguranță. Aceștia au fost aleși dintre 600 de aplicanți, un număr record, spun organizatorii.

În București, filmele pot fi văzute în fiecare weekend până pe 27 septembrie la evenimentul „Cinema sub clar de lună”. Proiecțiile au loc în curtea Casei Florescu-Manu de pe Calea Victoriei 192A. Programul și biletele sunt disponibile pe eventbook.ro.

În Sibiu, filmele de la TIFF pot fi văzute între 27 și 30 august, iar în Oradea, între 11 și 13 septembrie. Toate proiecțiile vor avea loc în aer liber.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 10

Urmărește-ne pe Google News