„Considerăm necesară ieşirea Germaniei din UE şi crearea unei noi Comunităţi Europene”, solicită AfD, referindu-se la blocul comunitar existent până în 1993, când Comunitatea Economică Europeană (CEE) a devenit Uniunea Europeană (UE).
Programul AfD susține că UE s-a transformat treptat într-un așa-zis stat central fără legitimitate democratică, deși toate instituțiile UE sunt reprezentate de statele membre, de la Parlamentul European până la Comisia Europeană și Consiliul European.
Documentul acestui partid de extremă-dreaptă include secţiuni în care sunt reafirmate cererile de reducere a migraţiei şi restrângere a dreptului de azil, altele în care respinge reformele energetice şi politicile împotriva schimbărilor climatice, precum şi un capitol în care deplânge o demonizare a „bărbatului alb”.
AfD cere totodată anularea sancţiunilor care au fost impuse Rusiei din cauza invaziei sale din Ucraina, susținând că este în interesul economiei germane să fie reluate importurile de gaz rusesc. În ceea ce privește Ucraina, AfD se declară împotriva aderării acestei ţări la NATO şi UE.
Tot la capitolul politică externă, AfD pledează pentru reformarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) sau pentru retragerea Germaniei din ea, estimând că organizaţiile multilaterale, precum aceasta sau ONU, tind să se transforme în guverne supranaţionale lipsite de legitimitate democratică.
Acest program mai trebuie aprobat la Congresul AfD, convocat pentru ianuarie, înainte de alegerile federale anticipate programate pentru 23 februarie, după ce coaliţia de guvernare condusă de cancelarul social-democrat Olaf Scholz a pierdut majoritatea în urma înlăturării Partidul Liber-Democrat (FDP) din guvern, pe fondul unor dispute bugetare apărute în timp ce Germania trece prin al doilea an de recesiune şi mai multe sectoare ale economiei germane se află în criză şi anunţă concedieri, cum este cazul sectorului auto.
Toamna aceasta, toate cele trei formaţiuni din coaliţia de guvernare de la Berlin, respectiv Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, Partidul Liber-Democrat (FDP) al fostului ministru de finanţe Christian Lindner şi Verzii conduşi de Robert Habeck şi de titulara Externelor, Annalena Baerbock, au suferit înfrângeri severe în alegeri regionale, în timp ce formaţiunile anti-sistem şi de extremă dreapta au obţinut rezultate record.
De asemenea, la europarlamentarele din iunie cele trei partide din coaliţia acum destrămată a lui Scholz au obţinut împreună numai 31% din voturi, iar partidul Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat în faţa tuturor celor trei formaţiuni de guvernare, notează EFE.
AfD este cotat pe locul doi în sondaje, cu aproximativ 19% în intențiile de vot, cu mult în spatele conservatorilor CDU/CSU, creditați cu 32 la sută. SPD este cotat cu 15%, în timp ce Verzii sunt creditați cu 11%.
Lorenzini • 30.11.2024, 07:11
Articolul pare o aberație dar poate fi și din cauza fricii că Rusia nu ar mai livra gaze către Germania la prețul negociat sau poate fi și din cauza emigranților de diferite "Rase" întâlnite tot mai des pe străzile din toată Germania și Berlin care nu sunt tocmai pașnici precum emigranți din Romania adică românul mai știe ce înseamnă frica de autorități iar ceilalți nu.
Demradulescu • 29.11.2024, 19:26
Pare o aberație ce se spune,dar dacă ne uităm în datele oficiale,în Germania se găsesc 12,5 miliarde de mărci acasă la nemți care nu au fost schimbate în € ,deci e doar vorba de timp când articolul va fi ceva real,avem exemplul UK.