Cum poți obține o recoltă bogată de salată verde (PUBLICITATE)

Sunt nenumărate motive pentru care merită să o consumăm cât mai des, dar și să o cultivăm. Datorită faptului că salată poate fi recoltată la 45-50 de zile după semănat, cultivarea ei poate deveni o activitate cu profitabilitate mare, dacă sunt respectate anumite cerințe. Iată care sunt pașii pe care fermierii îi aplică atunci când vor să obțină o recoltă bogată de salată verde:

Care sunt perioadele optime cultivării

Dacă ai hotărât să înființezi o cultură de salată, este important să știi că foarte des este cultivată primăvara devreme și toamna târziu (în special în sisteme protejate). De asemenea, perioada aprilie – sfârșitul lunii iunie poate fi una benefică, dacă este respectat nivelul optim de umiditate  din sol și aer (70-80%) și este efectuată irigarea corectă (conform Tratatului de legumicultură, norma de udare este cuprinsă între 200-300 mc/ha). 

Salata se cultivă în două modalități: prin răsaduri sau prin semănat direct. 

Un alt avantaj al culturii de salata este acela că poate fi înființată în sistemul culturilor succesive. Astfel, după ce salata a fost recoltată, pe același teren pot fi cultivate vinetele, tomatele, ardeii, fasolea, castraveții, varza sau mazărea.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Care sunt bolile și dăunătorii culturii de salată și metodele de combatere a lor

Temperaturile nefavorabile, umiditatea nepotrivită din sol și aer, fertilizarea abundentă cu azot, managementul defectuos al buruienilor pot duce la apariția agenților patogeni și a dăunătorilor care îmbolnăvesc cultura de salată. Astfel, este important de știut faptul că, în situația în care nu este tratată corect, cultura de salată poate fi afectată de următoarele boli:

• rugina salatei; 
• putregaiul alb; 
• putregaiul cenușiu;
• mana salatei;
• antracnoza samd.

Dacă vorbim despre dăunători, cei mai întâlniți sunt:

• limaxul cenușiu; 
• limaxul mare;
• musculița albă a verzei; 
• viermii sârmă;
• afidele samd.

Atât dăunătorii cât și agenții patogeni menționați pot provoca pagube în culturile de salată și trebuie luate măsuri adecvate de prevenire și combatere. În caz contrar, atât calitatea, cât și cantitatea recoltei pot fi compromise, iar tot efortul, timpul și banii investiți vor fi fără rezultat. Măsurile care pot fi luate sunt de mai multe tipuri. În primul rând, este indicat să fie respectate măsurile preventive, adică să fie respectate cerințele față de climă, umiditate, sol, să fie ales cel mai potrivit loc de cultivare a salatei (salata poate fi cultivată în spații protejate, sere și solarii, dar și în câmp), trebuie să fie respectată rotația culturilor, să fie efectuate în prealabil lucrări de ameliorare și îmbunătățire a solului. 

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

De asemenea, fungicidele joacă un rol vital în dezvoltarea armonioasă și sănătoasă a culturii de salată. Recomandat este să alegeți un fungicid omologat pentru o gamă largă de culturi și care poate să combată foarte eficient un spectru larg de boli. De exemplu, Dagonis® este un fungicid care conține 50 g/l difenoconazol și 75 g/l fluxapiroxad și este potrivit pentru toate tipurile de salată. Combate  rizoctonioza și putregaiul alb. Se aplică doza de 2 kg/ha, maximum un tratament pe sezon, de la două frunze adevărate, până la atingerea mesei vegetative maxime, cu timp de pauză până la recoltare de 14 zile. Un alt fungicid foarte eficient este Signum, care combate putregaiul cenușiu și putregaiul alb, doza fiind de 1,5 kg/ha. 

Se pot aplica maximum două tratamente, la un interval de 7 zile între ele, pe perioada de vegetație BBCH 12-49, de la apariția celei de-a doua frunze adevărate până la formarea completă a căpățânii. Timpul de pauză până la recoltare este de 14 zile.

Cerințe față de climă și sol 

Conform specialiștilor, culturile de salată cer un sol cu pH de 6 până la 7,2,  bogat în îngrășăminte organice și azot. Pentru a obține o recoltă bogată, trebuie evitate solurile sărace, dar și cele foarte acide. De asemenea, deși nu este pretențioasă la căldură (semințele răsar la 2-3 grade Celsius și germinează la 5-10 grade Celsius, iar temperatura optimă de creșterea a frunzelor este de aproximativ 16 grade Celsius), salata poate fi pretențioasă la umiditate, mai ales în timpul formării și răsăririi căpățânilor. De aceea, trebuie să te asiguri că este irigată constant, dar fără exces.

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

Urmărind toate aceste informații și cerințe, șansele tale de a obține o recoltă bogată de salată vor crește substanțial. 

Sursa foto: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News