Cuprins:
Calendarul, cu structura sa de diviziuni ale timpului pe zile, săptămâni și luni, este o manifestare complexă a felului în care oamenii au măsurat timpul de-a lungul istoriei. Așa cum știm cu toții, conform calendarului gregorian, un an calendaristic numără 365 de zile, însă, în realitate, durata de care Pământul are nevoie pentru a face o rotație completă în jurul Soarelui este puțin mai mare. În acest fel, o dată la fiecare patru ani, în calendar se adaugă o zi în plus, care ne oferă ceea ce este cunoscut sub numele de an bisect, așa cum este și anul 2024, care are 366 de zile. Această zi suplimentară se adaugă în luna februarie care, din patru în patru ani, are 29 de zile în loc de 28.
Cum a devenit iulie a șaptea lună a anului
Din punct de vedere istoric, vechiul calendar roman avea în Antichitate doar zece luni și se credea că ar fi fost creat de regele Romulus în jurul anului 753 î.Hr. Acesta număra 304 zile datorită faptului că lunile ianuarie și februarie nu existau. În aceste condiții, anul începea în luna martie (martius), iar iulie era cea de-a cincea lună. Aceasta a fost denumită inițial mens quintilis, de la cuvântul latinesc „quintus”, care însemna „al cincilea” și avea doar 29 de zile, relatează site-ul Time and Date. Denumirile şi simbolurile lunilor s-au deformat în timp, unele chiar la intervenţia bisericii. Legenda spune că, în timpul domniei, Numa Pompilius (715–673 î.Hr.), care a fost cel de-al doilea rege roman, a adăugat cele două luni de iarnă la începutul calendarului. În urma acestei reforme, calendarul roman avea să fie ajustat pentru a se sincroniza cu anotimpurile, astfel încât s-a ajuns la cele 12 luni pe care le știm cu toții astăzi.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
Noul sistem de calendar al lui Iulius Cezar
Mult mai târziu, în anul 154 î.Hr., a avut loc o rebeliune care a forțat Senatul Roman să devanseze începutul anului civil cu două luni, de la 1 martie, la 1 ianuarie. Odată cu această reformă, iulie a devenit în mod oficial cea de-a șaptea lună a anului 153 î.Hr., dar și-a păstrat numele pentru următorii 110 ani. Cu toate acestea, majoritatea romanilor continuau să sărbătorească Anul Nou tot în luna martie ca până atunci. Nici până în ziua de azi nu se știe cu exactitate când anume s-a schimbat acest lucru, însă istoricii susțin faptul că este posibil ca „tranziția” să fi durat sute de ani. În anul 46 î.Hr., Iulius Caesar a introdus un nou sistem de calendar, care este cunoscut sub denumirea de calendarul Iulian. Împăratul roman a adăugat zece zile la an în noul calendar iulian și, totodată, a introdus ziua bisectă, care a făcut ca luna iulie să fie extinsă la 31 de zile.
Ce trebuie să știi despre luna iulie
Iulie este cea de-a şaptea lună din an, între iunie și august, și, totodată, una dintre cele șapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile și cea de-a doua lună a verii astronomice. Luna a șaptea a anului începe din punct de vedere astrologic cu Soarele în semnul Racului și se termină în semnul Leului, potrivit site-ului EAstrolog.ro. Din punct de vedere astronomic, luna iulie începe cu Soarele în constelația Gemenilor și se sfârșește cu Soarele în constelația Racului. În luna iulie, ziua are 14 ore, iar noaptea 10 ore. La începutul lunii, Soarele răsare la ora 5:35 şi apune la ora 21:04, în timp ce, la sfârşitul lunii, Soarele răsare la ora 6:02 şi apune la ora 20:42. Fazele Lunii în iulie sunt: la 6 iulie – Lună Nouă la 01:57, la 14 iulie – Luna la Primul Pătrar la 01:49, la 21 iulie – Lună Plină la 13:17 și la 29 iulie – Luna la Ultimul Pătrar la 00:53, aflăm de pe site-ul Astro-urseanu.ro. Potrivit tradiției, piatra de naștere pentru iulie este rubinul, care reprezintă mulțumirea, iar florile de naștere sunt Larkspur (Delphinium) și Nufărul (Nymphaea nouchali), mai precizează Time and Date.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
Tradiții și sărbători în luna iulie
Calendarul popular cuprinde mai multe sărbători şi obiceiuri dedicate secerişului şi forţelor potrivnice omului. Este vorba despre Cosmandinul, Ana-Foca, Pricopul, Panteliile, Ciurica, Circovii de Vară, Marina, Sântilie, Ilie-Pălie, Foca, Opârlia, Sf. Ana, Pantelimon, Pintilie Călătorul. De asemenea, cele patru săptămâni din componenţa lunii iulie se numesc în tradiţia noastră populară „Săptămâna secerişului”, „Săptămâna Panteliilor”, „Săptămâna lui Sântilie” şi „Săptămâna Verii”.
Prima săptămână este dedicată muncilor agricole, cum ar fi seceratul grâului, şi este prin tradiţie o săptămână în care se munceşte de la răsăritul până la asfinţitul soarelui.
Cea de-a doua săptămână este dedicată aprigelor surori ale Sfântului Ilie, manifestări dedicate acestora având loc până pe 27 iulie, potrivit Agerpres, care citează site-ul Artatraditionala.ro.
Cea de-a treia săptămână îl are în prim-plan pe Sfântul Ilie, zeul focului şi al Soarelui, cel care leagă şi dezleagă ploile, tună, fulgeră şi trăsneşte duhurile rele ascunse pe pământ, plesnindu-le cu biciul lui de foc, oriunde s-ar ascunde acestea. El este atestat, prin numeroase tradiţii, la românii de pretutindeni, în special în mediile pastorale. Cea de-a patra săptămână este dedicată celui mai călduros anotimp al anului. Calendarul popular al lunii iulie se încheie cu sărbătoarea Ursul Mare pe 31 iulie, aceasta fiind denumirea populară a constelaţiei Ursa Mare. Vara, Ursul Mare indică miezul nopţii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_63ff26b6b598b5617b0e437fd354840b.jpg)
Cum se mai numește luna iulie
Numele lunii iulie provine de la împăratul roman Gaius Iulius Cezar, care s-a născut în această lună. În limba latină, „iulius” înseamn „tânăr”. După cum am precizat anterior, în Antichitate, iulie se numea Quintilis pentru că era cea de-a cincea lună în calendarul roman, calendar care începea cu luna martie. Ulterior, Quintilis a fost redenumit Iulius în anul 44 î.Hr. pentru a-l onora pe Iulius Cezar după uciderea acestuia la Idele lui Martie. Aceasta era o zi din calendarul roman care corespundea cu data de 15 martie. A fost marcată de câteva sărbători religioase și reprezenta pentru romani ultima zi de plătit datoriile. Ea a rămas celebră în istorie ca urmare a asasinării lui Iulius Cezar.
De altfel, moartea lui Cezar a făcut din Idele lui Martie un punct de cotitură în istoria romană, fiind unul dintre evenimentele care au marcat tranziția de la Republică la Imperiu. În România, luna iulie este cunoscută și sub denumirea populară de Cuptor datorită faptului că în această lună se înregistrează cele mai toride zile de vară. În același timp, vechii greci numeau Hekatombaion cea de-a șaptea lună din an. Anglo-saxonii aveau mai multe nume pentru iulie, inclusiv Maed-monath și Hey-monath. Acestea se traduceau prin „înflorirea pajiștilor” și, respectiv „luna fânului”.
Curiozități despre luna iulie
- Iulie este a doua lună de vară, fiind cea mai fierbinte lună din emisfera nordică. Echivalentul său în emisfera sudică este ianuarie. În emisfera de sud, însă, iulie este, în medie, cea mai rece lună a anului, fiind a doua lună de iarnă.
- La început de iulie este o perioadă denumită „dog days of summer” (n.n. – zilele câinilor de vară). Din punct de vedere istoric, acestea erau observate în cadrul astrologiei antice romane și grecești și erau legate de ghinion, atacuri ale câinilor turbați, furtuni neașteptate, căldură și secetă. Ele au fost denumite astfel deoarece erau legate de steaua Sirius, care face parte din sistemul stelar Canis Major (Câinele Mare). În zilele noastre, „zilele câinelui” se referă la momentul în care încep cele mai fierbinți zile de vară.
- La 6 iulie 1885 a fost administrat pentru prima dată cu succes vaccinul antirabic. Microbiologul francez Louis Pasteur a administrat vaccinul unui copil în vârstă de nouă ani pe nume Joseph Meister. Acesta fusese mușcat de un câine turbat, iar Pasteur, nesigur dacă vaccinul va avea succes, a decis că merită să fie testat. Din fericire, vaccinul a funcționat, notează TheFactsSite.
- Primii bikini din lume au fost prezentați la 5 iulie 1946 în celebra „Piscine Molitor” din Paris. Aceștia au fost opera lui Micheline Bernardini, care a folosit mai puțină țesătură comparativ cu un costum de baie din două piese.
- Alexandru cel Mare a fost o altă figură istorică importantă care a schimbat forma lumii. Se crede că acesta s-a născut în jurul datei de 20 iulie 356 î.Hr. Alte persoane celebre născute în iulie sunt Frida Kahlo, Franz Kafka, Marcel Proust și Nelson Mandela.
- La data de 4 iulie 1776, cele 13 colonii americane și-au declarat independența față de monarhia britanică. Ziua de 4 iulie este cunoscută oficial drept Ziua Independenței SUA, o sărbătoare federală din 1870.
- La 25 iulie 1909, Louis Bleriot a devenit primul om care a pilotat cu succes un avion dintr-o țară în alta. El a decolat de pe coasta Franței și a aterizat peste Canalul Mânecii, lângă Dover (Anglia).
- Ziua de 12 iulie 1943 este ziua în care forțele ruse și germane au dus cea mai mare bătălie de tancuri din istorie, în care au fost implicate 900 de vehicule blindate. După încetarea focului, doar 300 de tancuri germane mai erau în „picioare”.
- Prima misiune spațială cu echipaj pe Lună, misiunea Apollo 11, a fost lansată pe 16 iulie 1969. Patru zile mai târziu, Neil Armstrong a intrat în istorie făcând primul pas pe Lună și declarând: „Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire!”.
- 16 iulie 1945 a fost o altă bornă importantă din istorie. În această zi, în Alamogordo, New Mexico, a fost detonată prima bombă atomică, denumită „Fat Boy”. Norul-ciupercă s-a ridicat la o înălțime de 12,5 kilometri!
Foto: 123rf.com
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d985a3d6794e4a3ce8f1da01ff7560f6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_225eb59a6fa1a0b7d6084495540247fa.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_0186c838f1c67770f7670ca270f5ffa5.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d86ddd44adb0c87e0b68f299fae3507.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_5f189f5cccbce731d19fbad6e8566289.jpg)