(Publicitate) Cauze și simptome ale celor mai frecvente boli neurologice

Deoarece aceste boli pot avea localizari si cauze diferite, la fel și simptomele variază de la caz la caz.

Afecțiunile neurologice pot fi dificile atât pentru persoana afectată, cât și pentru apropiații acesteia, și pot să afecteze pe oricine, indiferent de vârstă și stare de sănătate.

Pentru a înțelege mai bine prin ce trece o persoană cu boli neurologice și care sunt opțiunile de tratament este important să ne informăm despre ce înseamnă mai exact aceste afecțiuni, care sunt cele mai frecvente și care sunt cauzele și simptomele lor.

3 boli neurologice frecvente

Din multitudinea de afecțiuni neurologice cu diferite simptome și grade de severitate reamintim 3 afectiuni neurologice frecvent întâlnite, iar unele dintre ele sunt atât de frecvente încât sunt asociate în mod eronat cu procesul natural de îmbătrânire.

Dementa

Dementa reprezinta o boala neurodegenerativa care se defineste printr-un declin al functiei cognitive de la un nivel anterior, cu impact asupra calitatii vietii. Functia cognitiva descrie un spectru larg de abilitati, ce cuprinde memoria, limbajul, atentia, orientarea in raport cu timpul/spatial si propria persoana, capacitatea de a elabora planuri si de a le desfasura, capacitatea de invatare, abilitatea de a avea interactiuni sociale si comportamentul.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Boala Alzheimer este cel mai frecvent tip de dementa, afectand aproximativ 47 milioane de indivizi anual, cu varsta > 65 ani. Este responsabila preferential de afectarea memoriei de scurta durata.

Chiar dacă nu există tratament curativ pentru această boală, există totuși tratament disponibil care poate ameliora simptomele și astfel poate îmbunătăți tranzitor calitatea vieții.

Deoarece boala Alzheimer este o boală degenerativă progresiva, simptomele tind să survina treptat și pot fi responsabile de:

• Situații din ce în ce mai frecvente de uitare a informațiilor, persoana afectată uitând deseori evenimente recente, cu impact asupra calitatii vietii (afectarea memoriei recente);
• Dificultate în efectuare activităților zilnice cum ar fi utilizarea televizorului sau a cuptorului cu microunde (afectarea capacitatii de executie a activitatilor pe care anterior le putea efectua);
• Schimbări comportamentale și de personalitate;
• Dezorientare in timp, spatiu sau asupra propriei persoane;
• Afectare a limbajului (gasire dificila a cuvintelor, intelegere dificila a comenzilor).

În ceea ce privește etiologia bolii, cercetătorii nu au identificat încă o cauză specifică, dar sunt de părere că o combinație de mai mulți factori cum ar fi factorii genetici și de mediu pot conduce la survenirea patologiei.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Înaintarea în vârsta este cel mai mare factor de risc pentru apariția acestei afecțiuni, insa boala Alzheimer nu face parte din procesul natural de îmbătrânire.

Epilepsia

Această afecțiune este caracterizată de o activitate anormală la nivelul creierului, care conduce la survenirea crizelor epileptice.

In functie de etiologia acesteia, vârstă de survenire poate fi variata. Simptomele variază în funcție de etiologia acestora si pot fi responsabile de crize epileptice cu diferite caracteristici:

• Confuzie temporară sau perioada de absenta.
• Mișcări involuntare ale membrelor superioare și inferioare unilaterale sau bilaterale.
• Tulburare de sensibilitate pe jumatate de corp.
• Frică, anxietate sau senzație de déjà vu/deja connu.
• Halucinatii olfactive/gustative.

În majoritatea cazurilor, cauza epilepsiei nu poate fi identificată, dar sunt și situații când se stabilesc factorii etiologici, cum ar fi:

• Factori genetici.
• Factori structurali (traumatism cranian, accidentul vascular cerebral, tumori cerebrale, tulburare de dezvoltare a creierului).
• Factori infecțiosi (encefalita infectioasa, meningoencefalita).
• Factori imuni (encefalita autoimuna).
• Factori metabolici (hiponatremie, hipoglicemie).

Accidentul vascular cerebral (AVC)

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

Accidentul vascular cerebral este o patologie ce survine in momentul in care se produce intreruperea fluxului sanguin si astfel, a transportului de oxigen si nutrienti spre tesutul cerebral, ca urmare a blocarii unui vas cerebral. Accidentele vasculare cerebrale pot fi ischemice (ocluzia unui vas cervical sau intracerebral) sau hemoragice (ruptura unui vas intracerebral).

Simptomele AVC-ului au legătură cu zona cerebrală afectată și pot include:

• Deficit motor pe jumatate de corp.
• Deficit senzitiv pe jumatate de corp.
• Confuzie.
• Vertij si tulburare de echilibru.
• Tulburare vizuala.
• Durere de cap severă (preferential in cazul accidentelor vasculare cerebrale hemoragice).

Urmărește-ne pe Google News