Când făceam vreo prostie la școală, mi se zicea „așa sunteți voi, romii”. Azi să întreb și eu: „Așa sunteți voi, politicienii?”

Cea mai recentă vine dinspre Alianța USR Plus, un partid politic al cărui europenism asumat intră în contradicție directă cu afirmațiile candidatei Măndița Baiaș, cadru didactic în Baia Mare, pe deasupra.

Într-o dezbatere publică la Digi24, aceasta a afirmat: „Cred că, totuși, mentalitatea aceasta de – o pun în ghilimele – „sclav” nu cumva există în mentalul romilor? Nu cumva trebuie să lucrăm aici un pic mai mult? Pentru ca ei înșiși să nu se mai simtă sclavi? Folosesc termenul, dar să știți că nu-mi este drag.” 

Alianța USR Plus și-a cerut scuze, printr-un mesaj postat pe pagina de Facebook, pentru „formularea respectivă”, care nu respectă „valorile alianței și nici pe cele ale candidatei noastre”.

Recomandări

Anunț oficial. România îndeplinește criteriul privind eliminarea vizelor pentru SUA: decizia finală, așteptată anul viitor

Din păcate, mentalitatea asta nu se poate schimba printr-un simplu mesaj. Ea izvorăște din străfunduri istorice și va rămâne agățată în societate, atât timp cât politicienii și guvernanții o poartă cu mândrie prin studiouri TV, în postări pe Facebook sau chiar la tribuna Parlamentului.

În copilărie nu mi s-a spus că am mentalitate de sclav, ci că „așa sunteți voi”

Nu o să fac analiză pe text, mai ales pe afirmația unui profesor, cu atât mai mult, cu cât în copilăria mea, abordarea dumneaei era un lucru comun. Într-adevăr, niciun cadru didactic nu mi-a spus direct că am mentalitate de sclav, ci mai degrabă că „așa sunteți voi”, ceva mult mai cosmetizat și corect politic, chiar și pentru anii aceia.

E vreo corelație directă între experiențele mele și afirmațiile doamnei? Nu pot să mă exprim în numele tuturor, dar am avut un deja-vu al naibii de mare când le-am auzit. 

În același timp, să o judec cumva pe această doamnă și pe generația care ne-a format? Nu, pentru că, la fel ca noi, și aceștia sunt produsul epocii lor. 

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Deși sclavii nu aveau drept de vot, acum se pare că au

Pe de altă parte, îmi asum dreptul să comentez asupra afirmațiilor sale. Este candidata unui partid politic, dorește votul tuturor, presupun că nu doar al unui segment din populație. Eu sunt alegător – deși sclavii nu aveau drept de vot, acum se pare că au. 

Corelația între sclavia istorică a romilor și situația actuală a romilor există, mecanismele și urmările ei încă afectează direct vieților romilor și în ziua de azi. Nu e nevoie să ne ascundem după deget. Problema e una mare, iar afirmația doamnei duce spre această problemă: rasismul sistemic și cel internalizat creează limitările exterioare și interne care nu permit unor persoane să își atingă potențialul. Și nu e vorba doar despre romi. 

Complexul salvatorului alb 

Deși nu cred că doamna candidată a vrut să ajungă aici, poate e bine că cineva a deschis cutia Pandorei, chit că a reușit asta doar dintr-un „white savior complex”. Complexul se referă la responsabilitatea bărbatului alb – de cele mai multe ori – occidental de a civiliza restul lumii, considerată înapoiată.

Astăzi se vorbește despre complex de fiecare dată când o persoană își asumă sarcina de a salva un grup întreg de la ceea ce percepe a fi o soartă nedreaptă, chiar dacă nu face parte din grup. Este o relație de putere care ar trebui să le fie familiară românilor, ca națiune care a tot așteptat salvatori, din pașoptism până astăzi.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Da, orice ființă umană își internalizează într-un mod sau altul problemele și experiențele, chiar și colective, românii și traumele lor istorice sunt predate în școli, ne plângem mai totdeauna că suntem ceea ce suntem ca națiune din cauza lor.

Conversația asta e lungă, dureroasă și incomodă, dar, în sfârșit, poate va ieși la lumină.

Problemele romilor sunt trăite și de români

Într-o lume ideală, românii ar empatiza în mod direct și chiar personal cu problemele cu care s-au confruntat și se confruntă romii, pentru că le-au trăit și o bună parte din populație, indiferent de etnie, încă le trăiește: de la sărăcie la lipsa accesului la educație și sănătate.

Câteva statistici la îndemână arată că nu există diferențe de etnie, când vine vorba de copiii care se duc la culcare cu stomacul gol.

• Peste o treime din copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei și aproximativ 150.000 se culcă noaptea flămânzi, arată un raport al Organizației „Salvați Copiii” realizat pe un studiu din 2018. 

Lucrurile stau la fel de sumbru și în privința accesului la educație, a abandonului școlar sau, pur și simplu, a fericirii. Cât de fericiți sunt copiii defavorizați ai României, fie ei romi sau români?

• Un raport al organizației World Vision România, din perioada iunie-august 2020, arată cifre la fel de îngrijorătoare despre copiii din mediul rural: 1 din 10 copii se duce la culcare flămând, iar 1 din 5 copii spune că n-a fost niciodată fericit.

Cei mai mulți copii care abandonează școala după clasa a opta o fac pentru că familiile nu au bani să-i țină în bănci, pentru că-i iau la muncă în fiecare dimineață sau pentru că, pur și simplu, nu înțeleg importanța educației pe termen lung. 

• Un milion de copii nu au avut acces la educație, în toate aceste luni de pandemie, în care școala a trecut online, conform unui raport al Guvernului. Sunt oare toți de etnie? Sau poate au o mentalitate de „sclav”?

Dacă ar fi să visăm, trăirile și dificultățile copiilor vulnerabili nu ar mai avea nevoie de validarea sau invalidarea doamnei Baiaș sau a altcuiva, iar soluția nu ar trebui să vină tot de la cei care sunt condamnați la un destin fără șansă.

Pentru asta alegem politicieni, pentru a ne reprezenta și a rezolva problemele comunității. Dar ce să fac azi, să zic și eu cum am învățat la școală: „Așa sunteți voi, politicienii?”.

Născut în Dobrogea într-o familie multietnică, Olivian Mircea colaborează cu platforme online pe teme precum drepturile minorităților etnice și religioase și a fost activ în domeniul ONG.

Urmărește-ne pe Google News