Pericol pentru mediu: un proiect de lege cu dedicație, o firmă moștenitoare a Securității, râuri băgate pe țeavă, păduri defrișate și specii în primejdie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În textul publicat ieri, atrăgeam atenția asupra proiectului de lege inițiat de senatorul PSD Daniel Zamfir prin care oferă posibilitatea de modificare a limitelor ariilor naturale protejate pentru proiecte hidroenergetice megalomanice, iar două dintre aceste proiecte sunt barajul de la Răstolița, respectiv proiectul hidrocentralelor de pe Jiu. Să le luăm pe rând și să vă spun la ce să ne așteptăm.
Cuprins:
La Răstolița a fost ridicat un mare baraj de anrocamente (îngrămădire de bolovani, de piatră, de beton, n.red.), în spatele căruia apa ar urma să fie acumulată într-un rezervor, pentru a putea fi utilizată la turbionare (mișcare în vârtej); în vreme ce pe Jiu barajele sunt mai degrabă stăvilare care deviază apa râului pe o țeavă, pe o lungime de peste 30 de kilometri [1]!
Rezervorul și barajul Răstolița, într-o zonă împădurită total
Anul trecut, am urcat pe barajul de anrocamente de pe Răstolița. În spatele lui se întind versanții Munților Călimani, acoperiți de păduri. Apa din rezervor ar urma să acopere o mare parte a lor (pentru 200 de hectare e solicitarea de scoatere din fondul forestier). Chiar dacă arborii vor fi tăiați și extrași (la ras), nu e greu de presupus că rădăcinile acestora și stratul de humus/ materie organică depus/ acumulat în sute, mii, zeci de mii de ani vor produce exact emisiile despre care e vorba în studiile amintite.
Desigur, presupunerea mea poate fi infirmată însă doar de studii aplicate, iar principiile prevenției și precauției, prevăzute în toate directivele europene de mediu, arată că cel care dorește autorizarea unui proiect are obligația de a suporta costurile studiilor științifice care să demonstreze că NU există impact asupra mediului ori că acesta este nesemnificativ.
Atenție! Studiile și evaluările de impact asupra mediului în cazul unor amenajări hidrografice de amploare nu se rezumă doar la estimarea cantității emisiilor GES. Am detaliat acest aspect pentru că e cel mai puțin cunoscut. Despre efectele asupra biodiversității s-a mai scris, pornind de la distrugerea unuia dintre ultimele habitate ale lostriței din România și până la faptul că barajul va afecta Parcul Național Călimani, Parcul Natural Defileul Mureșului Superior și trei situri Natura 2000 (despre impactul asupra biodiversității recomand articolul „Un baraj comunist renaște, lostrița moare”, de Magda Munteanu, revizuit și completat cu cercetătorul Bogdan Cordoș) [2].
Mai trebuie adăugat un „detaliu”. Se tot afirmă, și în spațiul public, și în motivarea propunerii legislative, că lucrările de construcție ale proiectului de la Răstolița ar fi finalizate în proporție de 90%. O altă manipulare prin omisiune. În realitate, aducțiunile și captările secundare pe Ramurile de Vest, respectiv Est sunt mult mai departe de a fi finalizate. Dar fără aceste aducțiuni și captări, barajul își va reduce și mai mult capacitatea (de 35 Mwh, oricum nesemnificativă, în raport cu costurile de construire și distrugerile de mediu). Dacă se realizează, alte două văi ale Călimanilor, din Parcul Național, vor rămâne fără apă...
Că Nicolae Ceaușescu n-a făcut prea mulți purici pe la școală se știe, la fel cum se știe cât de „academiciană” a fost Elena Ceaușescu. Dar cuplul dictator are scuza că, în vremea când se gândeau să dea naștere unor proiecte megalomanice precum cel de pe Răstolița, știința încă nu începuse să aprofundeze temeinic domeniul. Iar acum trei-patru decenii încă nu erau atâtea studii științifice, care să arate cât de mică e fereastra de oportunitate pe care o mai avem pentru a combate schimbările climatice.
Cazul Parcului Național Defileul Jiului. 30 de kilometri de râu pe țeavă!
Proiectul de pe Jiu, din Parcul Național Defileul Jiului, are alți parametri. Mai exact, barajele, ridicate deja în mare măsură, nu vor avea ca rezultat apariția unor mari acumulări de apă în spatele lor, scopul fiind de a devia râul pe țeavă, pe 7 km, de la Livezeni la Dumitra, respectiv pe 12,5 kilometri între Dumitra și Bumbești. Mai exact, captarea Jiului pe o țeavă de aproape 20 de kilometri, respectiv pe o porțiune de peste 30 km de râu (că râul e sinuos, nu drept precum țevile)!
Povestea cu debitul de servitute e, pur și simplu, o înșelătorie contrazisă flagrant de realitate. Anii trecuți, am prezentat destule exemple de hidrocentrale ale Hidroelectrica, de pe diferite râuri din România, cu albiile secate! Pentru că în foamea după profit, au închis cu totul robinetul cu apă. Inutil a mai spune că e suficientă și o oră, și jumătate de oră sau și mai puțin, în care albia unui râu să fie secată, pentru ca numeroase specii și habitatele care depind de ele să fie distruse și să nu se mai refacă decât în zeci de ani (dacă se mai refac).
Dar chiar și așa, admițând că, în ciuda precedentelor existente, Hidroelectrica va respecta debitul de servitute de pe Jiu, cine stabilește care e acesta? Mai exact care e debitul minim pentru ca speciile și habitatele din Parcul Național Defileul Jiului să nu dispară (că de afectat orice copil de grădiniță poate spune că va fi afectat grav)? Din nou, exact pentru lipsa unui studiu de impact asupra mediului, care să stea la baza unui acord integrat de mediu, Curtea de Apel București a decis, în decembrie 2017, anularea autorizațiilor de construire de pe râul Jiu.
Dacă își închipuie cineva că Defileul Jiului va mai fi un parc național, al cărui scop este conservarea, după ce râul va fi băgat pe țeavă pe 30 de kilometri, atunci îi recomand să bea cu 90% mai puțină apă (ori alte lichide) decât bea în mod normal, vreme de o săptămână.
Ori să verifice dacă mai răsuflă după o „dietă” cu 90% mai puțină apă timp o lună (chiar așa domnule Zamfir, faceți experimentul ăsta: vreme de o lună să consumați maxim 200 de mililitri de lichide - apă, cafea, suc, ceai, alcool etc.).
Moștenitorii Securității
La începutul anului 2018, după decizia Curții de Apel București, directorii Hidroelectrica s-au gândit să-și scape pielea achiziționând polițe de asigurare pentru... management defectuos. O investigație a echipei emisiunii „România, te iubesc!”, de la PRO TV, arăta, într-o ediție dedicată special proiectului hidrocentralelor de pe Jiu: „Întâmplător sau nu, ulterior deciziei instanţei, Hidroelectrica a postat pe portalul de achiziţii publice un anunţ. Cumpără cu 3,6 milioane de lei, poliţe de răspundere profesională civilă pentru membrii consiliului director, inclusiv preşedinţi, cu un maximum de 50 de milioane de euro despăgubire, în caz de management defectuos”! Oamenii, în frunte cu șeful Hidroelectrica, Bogdan Badea, apropiat al fostului ministru ALDE Daniel Chițoiu, încercau să-și blindeze spatele pentru orice eventualitate. Noroc cu Daniel Zamfir, care se oferă să-i scape cu totul, printr-o lege cu dedicație.
Până acum, unul dintre principalii beneficiari ai proiectului din Parcul Național Defileul Jiului este firma „Romelectro”, principalul constructor. Adică o fostă firmă a Securității! „Dan Ioan Popescu a activat în guvernul de dinainte de 1989, când a coordonat companii de comerţ exterior, prin care Securitatea derula afaceri în străinătate. Una dintre acestea este „Romelectro” pe care o găsim şi în contractul pentru Investiţia pe Valea Jiului. Toate hidrocentralele din România au fost proiectate de Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice, ISPH. O firmă stăpânită de fostul ministru deţine 65% din institutul de proiectări hidro, iar fiul lui Dan Ioan Popescu este chiar directorul general al ISPH, păstrătoarea planurilor şi proiectelor din sistemul hidroenergetic românesc”, se arată în investigația celor de la „România, te iubesc!”, menționată anterior.
Tabloul complet
Și, astfel, avem tabloul complet al afacerii. Sute de milioane de euro scurse în firme de construcții din rețeaua clientelară politic, în proiecte ilegale și extrem de distructive pentru mediu, despre care am scris în articolul anterior. Un proiect de propunere legislativă care să creeze aparența că aceste sume ar fi fost cheltuite legal, chiar dacă însăși propunerea legislativă actuală de modificare confirmă că sumele au fost „investite” abuziv. Pentru a-i scăpa cu basma curată pe cei care au decis direcționarea banilor, se inventează o Comisie parlamentară specială pentru investigarea creșterii prețului la energie, condusă de senatorul PSD Daniel Zamfir, care îi găsește vinovați pe... activiștii de mediu, care au dovedit, în Justiție, că legea a fost încălcată! Și tot în baza „lucrărilor” numitei Comisii, se naște propunerea legislativă în discuție!
Într-o primă fază, continuarea și desăvârșirea dezastrului de mediu: măcelărirea Parcului Național Defileul Jiului și a sitului Natura 2000 Călimani - Gurghiu (cel mai probabil că modificarea de limite de arii naturale protejate nu se va limita la aceste cazuri). Un proces al României la Curtea de Justiției a Uniunii Europene (CJUE), pentru că în infringement suntem deja din cauza limitelor ariilor naturale protejate. Un proces pe care mai mult ca sigur îl vom pierde. Alți bani pe care îi vom plăti.
Distrugerile de mediu vor umfla costurile atenuării efectelor și adaptării la schimbările climatice. Iar asta înseamnă alți bani pe care vom fi nevoiți să-i cheltuim. Fie că îi vom regăsi pe factura la energie, fie pe cea de la sănătate. Și, desigur, tot activiștii de mediu vor fi de vină și atunci... Asta dacă, într-adevăr, va mai avea pentru cine să conteze, peste câteva decenii, „cine a fost de vină”.
PS: Inițiatorii au solicitat adoptarea legii în regim de urgență. Adică să treacă în viteză, fără o minimă dezbatere publică. Asta dacă mai avea cineva dubii legate de bunele intenții ale acestora.
Citește prima parte: Marea minciună „de criză”: scădem factura la energie dacă ne distrugem râurile și pădurile din parcurile naționale și naturale
***
Note
[1] Lungimea țevilor de aducțiune este de aproximativ 20 de kilometri, respectiv 33 de kilometri de curs de râu (râul având un parcurs sinuos, spre deosebire de țevile de aducțiune, care sunt drepte) – n.a.
[2] Munteanu, Magda, ”Un baraj comunist renaște, lostrița moare”, Inclusiv, 11.12.2019
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
