Epoca depopulării și a îmbătrânirii planetei: cât de pregătiți suntem în fața provocărilor declinului demografic

În acest eseu se vorbește pe larg despre faptul că omenirea este pe cale să intre într-o nouă eră a istoriei, respectiv epoca/anii depopulării. De ce așa? Pentru că pentru prima dată de la ciuma bubonică (Moartea neagră) din anii 1300, populația planetară va scădea. Dar, ne spune autorul, dacă ultima implozie a fost cauzată de o boală mortală transmisă de purici, cea care va urma se va datora în întregime alegerilor făcute de oameni. 

Bilanțul negativ natural va deveni norma pentru majoritatea țărilor planetei

Până în secolul XXI, doar societățile bogate din vest și din Asia de Est intraseră în zona gri a ratei de înlocuire scăzute. Dar, în viitorul apropiat, multe țări mai sărace se vor confrunta cu nevoile unei societăți îmbătrânite.

Bilanțul natural negativ – atunci când mortalitatea este mai mare ca natalitatea – va deveni norma pentru majoritatea țărilor planetei. Ce conduce la această depopulare iminentă? Pur și simplu, o reducere la nivel mondial a dorinței de a avea copii.

Să dăm câteva exemple. Asia de Est a intrat în depopulare din 2021. În 2023, nivelurile de fertilitate erau cu 40% sub rata de înlocuire în Japonia, cu peste 50% în China, cu aproape 60% în Taiwan și cu 65% în Coreea de Sud. 

Recomandări

Adina Buzatu joacă la prescripție în dosarul de evaziune fiscală cu prejudiciu de 3 milioane de euro. Cum a tergiversat procesul

Asia de Sud-Est a scăzut sub rata de înlocuire în 2018 – exemple precum Brunei, Malaezia, Singapore sau Vietnam. Indonezia, a patra cea mai populată țară din lume, s-a alăturat clubului în 2022. Filipine raportează acum doar 1,9 nașteri per femeie. Rata natalității din Myanmar este, de asemenea, sub cea de înlocuire. În Thailanda, decesele depășesc nașterile, iar populația este (desigur) în scădere.

O situație similară se întâlnește și în Asia de Sud – India, Nepal, Sri Lanka etc. Excepția Bangladesh este pe punctul de a scădea sub rata de înlocuire. Scăderi dramatice sunt și în America Latină și Caraibe. Orașele mari din America Latină, inclusiv ultrapopulatele Bogota și Mexico City, raportează acum rate sub o naștere per femeie.

Valori sub rata de înlocuire se întâlnesc și în Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Cu toate politicile pronatalitate, Iranul este sub rata de înlocuire de aproape un sfert de secol. În Istanbul, valoarea a fost în 2023 de 1,2, mai mică chiar decât în Berlin.

Singurul bastion rămas împotriva valului globalizării în ceea ce privește fertilitatea/natalitatea rămâne Africa Subsahariană – aproximativ 1,2 miliarde de locuitori și o rată medie de fertilitate estimată azi la 4,3 nașteri per femeie.

Recomandări

„Filozofia” lui Călin Georgescu și marea răzbunare

Acest declin demografic va aduce cu ceva similar unei catastrofe? Evident, nu. Desigur, societățile cu declin demografic vor avea mai puțini muncitori, inovatori, antreprenori etc., la pachet cu din ce în ce mai mulți oameni dependenți de îngrijire și asistență socială. Problemele pe care le ridică această dinamică nu echivalează neapărat cu o catastrofă, scrie Eberstadt. Depopularea nu este o sentință gravă; va fi un context dificil, iar guvernele trebuie să își pregătească de pe acum societățile pentru a face față provocărilor sociale și economice ale unei lumi îmbătrânite și depopulate.

Statele și societățile vor trebui să se asigure că piețele muncii sunt flexibile – spre exemplu, eliminând discriminarea în funcție de vârstă. Pentru a stimula creșterea economică, țările vor avea nevoie de progrese științifice și mari inovații tehnologice. În plus, nu toate societățile îmbătrânite vor fi capabile să-i asimileze pe imigranți sau să-i transforme în cetățeni loiali și productivi. Mai mult, nu toți migrații vor fi capabili să contribuie în mod eficient în țările care-i primesc – se are în vedere lipsa totală de competențe minime ce-i caracterizează pe mulți dintre imigranții din țările acum cu creștere rapidă. Sunt probleme importante la care guvernele trebuie să reflecteze și să propună politici. 

Recomandări

Concluziile tragediei aviatice de la Letca Nouă. Cum au murit pilotul și tânăra de 28 de ani care primise zborul drept cadou de la iubit

România?

În țara noastră, lucrurile sunt cât se poate de clare. Natalitatea va fi în scădere, la fel și fertilitatea, prin urmare, rata de înlocuire va fi sub 2 – ceea ce ar însemna un nivel 0, două nașteri per cuplu înseamnă un echilibru demografic, nici creștere, nici scădere, un echilibru între natalitate și mortalitate. Începând cu 1990, rata de înlocuire a fost negativă, sub două nașteri per femeie – vezi Figura 1 de mai jos.

Figura 1. Rata de fertilitate: nașteri per femeie

Drept consecință, rata de dependență a populației vârstnice, peste 65 de ani, raportată la populația cuprinsă între 15 și 64 de ani, a crescut continuu din 1990 și până în 2023 – vezi Figura 2. Pe figura de mai jos sunt reprezentate valorile procentuale ale persoanelor aflate în întreținere la 100 de persoane active – 15-64 de ani. O valoare de, spre exemplu, 20% înseamnă că există 20 de bătrâni la fiecare 100 de persoane active.

Dacă în 1990, valoarea a fost de 16%, după 33 de ani, în 2023, s-a ajuns la 30,7%. Valorile vor fi și mai mari în anii ce vor urma. Asta pune presiune formidabilă pe sistemele sociale. Cu toate că ne așteaptă timpuri nu prea roz, România încă exportă populație în vestul Europei, inclusiv migrația inteligenței, a creierelor, iar din Orient ne vin în special livratori și muncitori în construcții – adică populație cu slabe calificări și abilități tehnologice. 

Figura 2. Rata de dependență: populația vârstnică, + 65 de ani, raportată la populația activă, 15-64 de ani 

În țara noastră se derulează Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității. De pe site-ul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse aflăm că până în decembrie 2024 fuseseră depuse 6.394 de dosare, dintre care 5.542 au fost declarate eligibile și au fost comandate 3.750 de vouchere. Aceste vouchere în cuantum de 15.000 de lei vor fi destinate pentru:

1. achiziționarea de medicamente specifice – un voucher în valoare de 5.000 de lei
2. achitarea procedurilor medicale prescrise – al doilea voucher de 10.000 de lei.

Sunt măsuri care nu prea au cum să schimbe dinamica demografică – este totuși o schimbare de paradigmă societală la nivel planetar. Prin urmare, nu ar fi rău dacă pe viitor am urmări cam care sunt politicile românești în materie. Ne referim la politici care să descurajeze migrația dinspre România spre vestul Europei. A ne baza pe emigranții săraci din Asia de Sud și Asia de Sud-Est sau Africa este o pură utopie. Și în acest punct vin vremuri tulburi pentru România. Mai mult, Nicholas Eberstadt, în articolul din Foreign Affairs, vorbește de „progresele științifice și marile inovații tehnologice”. Dar despre ce progrese științifice poate fi vorba în România când la noi cuvântul de ordine este austeritatea, bugetele cât mai mici pentru educație & cercetare and all that jazz. Cu adevărat, o nonelită politică total nepregătită pentru ce ne așteaptă chiar în viitorul apropiat.

Foto ilustrativ: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.