Unii zic că trăim în neofeudalism. Avem stil de viață greșit? Bugetarii altora și bugetarii noștri

Un articol clar și simplu ne arată că și în democrațiile liberale – pentru că, de obicei, ne uităm numai la miliardarii ruși sau chinezi – a început să funcționeze grupul de miliardari care o fac pe badigarzii pentru politicieni de top.

Cel mai pregnant exemplu este cel al lui Elon Musk, un soi de vârf de lance digitală pentru filozofiile halucinante emise de Donald Trump. Și atunci ne putem întreba dacă acest capitalism autoritarist, în care democrația e trecută la și altele nu cumva e viitorul, nu trecutul:

„Dar dacă neo-feudalismul este într-adevăr calea lumii de astăzi, dacă plutocrația miliardară este în creștere, înseamnă probabil că democrațiile liberale se pot îndrepta din ce în ce mai mult către forme autoritare de guvernare. Conducerea neo-feudală este ceea ce pare să fie cerută de economiile noastre de tip „platformă”. Asta înseamnă că capitalismul autoritar al Rusiei și Chinei poate reprezenta nu excepția de la, ci viitorul democrației liberale?” (sursa)

Stil de viață greșit

Mă ucid încet știrile de tipul „ducem un stil de viață greșit, de aia ne îmbolnăvim”. De ca și cum săracii preferă să nu cumpere „bio” și își iau tot felul de prostii ieftine pentru că așa-s ei, needucați, nu pentru că n-au bani de altceva. Priviți rânduri precum „Epidemie” de diabet de tip 2 în România, cauzată de stilul de viaţă” (sursa). Când vorbești despre „stil de viață”, automat presupui că oamenii, în general, își și aleg stilul de viață, nu le e impus de venituri, de mediul social din care se trag. Că avem de-a face cu o situație îngrijorătoare e clar. Problema e că problemele vin de la un tip de produse destinate în mod clar unui consumator cu venituri mici și foarte mici. Și atunci de ce nu le interzicem pur și simplu sau de ce nu le facem mai greu de accesat? La asta nu răspunde nimeni.

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

„Numărul tot mai mare al persoanelor care suferă de diabet zaharat i-a determinat pe specialiști să vorbească despre o „epidemie”. Strict științific, termenul nu se aplică, dar doctorii îl folosesc tocmai pentru a atrage atenția asupra fenomenului. Oficial, în România sunt peste 1.200.000 de pacienți, însă estimările indică mai mult de 2 milioane de bolnavi. Medicii sunt îngrijorați nu doar de creșterea constantă a numărului de persoane afectate, ci și de faptul că diabetul zaharat a început să apară la tot mai mulți tineri.”

Bugetarii chinezi și cei români

Anul trecut am avut o nesfârșită serie de discursuri antibugetari. Bugetarul e ăla care taie frunze la câini nu face nimic, trebuie dați afară. Adică o filozofie ca a președintelui argentinian la care se închină USR-ul – neoliberalism fără limite. În schimb, ”inamicul” chinez a dat un bonus neașteptat zonei bugetare:

„Măsura nu a fost anunțată sau detaliată de Beijing. Nu a fost imediat clar cum va fi finanțată creșterea, care va fi costul total sau procentul exact al majorării salariilor.

Un profesor și un funcționar public din sudul Chinei au declarat că au primit o creștere de aproximativ 10%. Suma creșterii salariale a variat, de asemenea, în funcție de situația economică și fiscală a guvernelor provinciale, a mai spus o altă persoană familiarizată cu plățile.

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

Liderii chinezi au convenit în secret luna trecută să lucreze cu un deficit bugetar mult mai mare, echivalent cu 4% din produsul intern brut (PIB) anul acesta, potrivit surselor Reuters.” (sursa)

Ce avem aici sunt filozofii diferite pentru viitor. Și eu zic să fim atenți și la astfel de cazuri. Să tot demonizezi bugetarii e o prostie – ai nevoie de stat oricând dai de belele (că e o problemă de sănătate, de siguranță etc.). De aceea e poate mai bine să privim cu atenție ce spune un bugetar isteț de pe la noi:

„Sectorul de activitate în administraţia publică are aproximativ 240.000 de salariați. Dintre aceştia, cam 144.000 sunt funcţionari publici – total în România. Ceea ce reprezintă aproximativ 11% dintre salariaţii bugetari. Celălalt un milion şi ceva îi regăsim în alte sectoare: învăţământ, sănătate, ordine publică şi apărare, justiţie etc. Am asistat, din păcate, în acest an cu multe tururi de alegeri, în campanii electorale, la discursuri pur şi simplu iresponsabile ale candidaţilor partidelor politice.” (sursa)

Urmărește-ne pe Google News