- injurii, manifestări umilitoare şi mesaje text obscene adresate pe reţele de socializare, forumuri, site-uri, blog-uri etc
- injurii, manifestări umilitoare şi mesaje text obscene transmise prin e-mail, mesagerie instant, sau chat
- crearea de adrese false de e-mail sau mesagerie instant sau de profiluri false pe reţele de socializare, folosite pentru a înşela terţe persoane asupra adevăratei identităţi ale presupusului titular
- publicarea on-line, fără acordul titularului, a unor imagini sau videoclipuri personale
- transmiterea de ameninţări
- şantajarea cu publicarea unor imagini, filme, informaţii personale, în vederea obţinerii unor foloase materiale, sexuale sau de altă natură
Victimele sunt, de regulă, copiii, adolescenţii şi tinerii, prin creşterea accesibilităţii la mediul virtual, dar sunt numeroase cazurile de hărţuire şi în rândul adulţilor, în special al femeilor.
Insulta cât şi calomnia nu mai sunt prevăzute în Noul Cod Penal
Este important de ştiut că atât insulta cât şi calomnia nu mai sunt prevăzute ca infracţiuni în Noul Cod Penal. În prezent, pentru situaţiile de injurii, transmitere de mesaje text obscene şi manifestări umilitoare la adresa ta în mediul virtual, nu ai la îndemână decât calea civilă.
Recomandabil este ca în cazul mesageriei electronice şi a celei instant să recurgi la mijloacele suplimentare de filtrare şi blocare ale aplicaţiilor respective, pentru a fi ferit de corespondenţa nedorită şi mesajele injurioase. Dacă totuşi nu reuşeşti să eviţi o corespondenţă injurioasă, ideal este să o salvezi, pentru a o avea ca mijloc de probă.
Crearea de profiluri sau adrese de e-mail false
În cazul creării unor profiluri sau adrese false de internet, folosite pentru a înşela terţe persoane asupra adevăratei identităţi ale presupusului titular, trebuie făcută diferenţa dintre crearea unui prejudiciu terţilor, în special un prejudiciu material şi crearea unor astfel de profiluri/conturi în scopul punerii în situaţii jenante sau a proceda la injurii faţă de terţi.
Dacă crearea de profiluri/conturi false a avut ca urmare prejudicierea unor terţi în numele tău, prin înşelăciune sau alte mijloace, e necesară introducerea unei plângeri penale, pentru ca prin mijloace specifice, anchetatorii să poată identifica (pe baza IP-ului şi altor date) persoana care ţi s-a substituit şi a cauzat respectivele prejudicii.
Dacă crearea de profiluri/conturi false în scopuri de a jigni pe alţii sau a-l pune pe cel în cauză în situaţii jenante trebuie să fie raportată administratorilor de site-uri sau de aplicaţii, arătându-se că e vorba de un site fals şi să se solicite ştergerea acelor profiluri/conturi.
Publicarea on-line a unor imagini sau videoclipuri personale
Dacă cineva a postat fără acordul tău nişte imagini, filme sau date de contact private, trebuie să te adresezi, de asemenea, administratorului respectivului site pentru a elimina conţinutul nedorit. În cele mai multe dintre cazuri, administratorii de site-uri nu riscă situaţii ambigue sau controversate şi se conformează.
Totuşi, în cazul în care ţi se refuză îndepărtarea imaginile şi datele de contact ilegal postate, poţi să faci plângere penală în baza art. 226 din Noul Cod Penal, cu privire la violarea vieţii private.
În cazul datelor personale publicate fără acordul utilizatorului (nume, telefon, etc.), cel lezat trebuie să se adreseze Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
Ameninţările pe internet
Transmiterea de ameninţări reprezintă un aspect foarte important al hărţuirii din mediul virtual. În general, ameninţările au ca scop inducerea unei stări de nesiguranţă, frică şi temeri, care pot avea finalitate nedorită. Deoarece, de multe ori nu cunoşti personal individul care te ameninţă, nu poţi fi sigur nici asupra realelor intenţii, deci starea de teamă poate fi accentuată.
Atunci când ameninţarea are ca scop dobândirea unui folos material sau de altă natură, în schimbul nedivulgării in mediul on-line a unor informaţii sau imagini/filme compromiţătoare, este vorba de şantaj. În Noul Cod Penal sunt prevăzute distinct ca infracţiuni, atât ameninţarea (art. 206), cât şi şantajul (art. 207).
În acest caz, este necesar să redactezi o plângere penală la Poliţie. Atunci când victima hărţuirii cibernetice nu a împlinit 18 ani, aceasta trebuie însoţită la poliţie pentru plângerea de către părinţii săi sau tutorele desemnat legal.
Citeşte mai multe amănunte pe zf.ro
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro