'Am fugit din tara din cauza lui Valentin Ceausescu'
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ce-i lipsea unui fotbalist ca Miodrag Belodedici pe vremea dictaturii? Avea bani, dar sistemul stia si cand ii scotea de la CEC, avea si glorie, dar era suspectat ca vrea sa si-o reafirme in strainatate. Strivit de restrictii, Miodrag a realizat ca nu mai e un om liber. Cum nu a facut niciodata compromisuri, a evadat din acea lume sufocanta.
Gandul plecarii se conturase de mult timp, inca de copil, cand Belo facea des vizite in Iugoslavia. 'Aveam acolo unchi, veri si alte rude. Parintii mei aveau permis pentru mic trafic de frontiera si ma luau mereu cu ei. Am vazut ce viata e la sarbi. Gaseai de toate, de la blugi pana la guma de mestecat'. Mai tarziu, motivele au devenit mai serioase. 'Nu puteam sa mai raman in Romania. Aveam 24 de ani, dar nici un viitor in fata. Ceausescu nu ne lasa sa ne transferam in strainatate, iar viata era cum era. Vedeam si noi pe strada oameni la cozi, stiam ca e saracie. Cand ne duceam pe afara, ne uitam si ne minunam ca tampitii la masini si la vitrinele magazinelor. Mi-am zis ca asa nu mai merge'.
Fiul dictatorului nu l-a lasat sa se duca in Anglia
Faptul care l-a convins sa fuga a fost un gest al lui Valentin Ceausescu. 'Era in '86 sau '87, cand am primit o invitatie sa joc pentru echipa Europei la un meci demonstrativ in Anglia, alaturi de Baresi, Gullit si alti mari fotbalisti. Iordanescu mi-a dat vestea. Mi-am facut chiar si costum. Intr-o zi, vine Valentin la club si-mi zice ca nu ma lasa sa plec, ca aveam nu stiu ce meci in campionat. In schimb, pe Hagi, dupa un an, l-a lasat sa mearga in Germania, la un eveniment identic. Radea Gica de mine: "Bai, Belo, pe tine nu te-au lasat ca nu au incredere in tine, ca esti sarb. Le-a fost frica sa nu ramai pe-acolo". Asta m-a inrait mai tare si m-a facut sa plec'. In decembrie 1988, a luat una din cele mai importante hotarari din viata. El tine sa demonteze legenda fugii sale in Iugoslavia. 'S-a tot spus ca am trecut ilegal granita, prin nu stiu ce conducte. Nu e nimic adevarat. Am trecut simplu, cu masina si cu pasaportul in buzunar. In rest, nu aveam nimic pregatit. Nu ma astepta nimeni acolo. Mai greu a fost sa fac rost de pasaport, pentru ca era pastrat la sediul clubului. Nu-l primeam decat atunci cand plecam la meciurile de-afara. Am facut o cerere la Steaua, motivand ca ma duc la o nunta. Culmea, m-au crezut. Au insistat insa sa ma duc cu un sofer de la club, dar le-am zis ca e aproape de granita si nu are rost'.
A crezut ca va fi arestat
La putin timp dupa ce a primit un ARO ca recompensa pentru castigarea Cupei Campionilor, Belodedici l-a vandut cu 180.000 de lei. 'M-am intalnit cu omul care voia sa-l cumpere si ne-am oprit in fata notariatului, inainte sa semnam actele, ca sa numar banii. Eram in masina cand, dintr-o data, au aparut ca din senin doi militieni. Ne-au zis sa coboram imediat si ne-au asezat cu mainile pe capota, perchezitionandu-ne ca in filmele americane. Am crezut ca ma aresteaza. Ne banuiau ca schimbam ilegal valuta. Pana la urma, m-au recunoscut si i-am lamurit despre ce e vorba'.
Cine e Belo?
Data nasterii: 20 mai 1964 (Socol, Caras-Severin)
Cariera: Minerul Moldova Noua, Luceafarul Bucuresti, Steaua (1982-1989), Steaua Rosie Belgrad (1989-1992), Valencia, Valladolid, Villarreal, Atlante (Mexic), Steaua (1998-2001).
6 titluri si 4 Cupe cu Steaua, 3 titluri cu Steaua Rosie.
53 de meciuri/ 5 goluri la nationala
Palmares: Cupa Campionilor Europeni (1986, 1991), Supercupa Europei (1987), Cupa Intercontinentala (1991).
Petreceri de pomina dupa meciurile cu Steaua Rosie
'Apoi, totul s-a intamplat foarte repede. Cei de la Steaua Rosie Belgrad mi-au dat casa, un Peugeot si ne-am inteles sa primesc 80.000 de marci pe 3 ani. Un an am fost insa suspendat de forurile fotbalistice. A fost unul din cei mai frumosi ani din viata mea', rememoreaza Belo.
Cum a mancat porc perpelit si a baut tuica pe stadion
'Cata vreme am fost suspendat, sarbii au organizat pentru mine meciuri amicale, ca sa nu pierd ritmul. Erau adevarate sarbatori. Dupa fiecare joc, fanii Stelei Rosii organizau "Brigada mieilor", o petrecere in corturi de panza, cu miei la protap, tuica si lautari. O tineam asa pana dimineata. Ce pacat ca anul ala s-a terminat asa repede! Desi nu jucasem in nici un meci oficial, devenisem deja popular printre suporteri. Cand am debutat la Steaua Rosie, cu 50.000 de oameni in tribune, a fost nebunie. Eram la mijlocul terenului, salutam publicul, cand spre noi a dat buzna un tip ciudat. Intr-o mana tinea un protap imens cu un porcusor perpelit, iar in cealalta, o damigeana de tuica. A venit direct la mine. In aplauzele publicului, m-a indemnat sa trag o dusca, dar i-am zis ca nu inainte de meci. Protapul si damigeana au fost preluate de antrenorul secund, care le-a asezat langa banca de rezerve. Ne-am ocupat de ele dupa meci'.
I-a dat 50.000 de lei unui prieten sa-si ia casa
'Cel mai greu mi-a fost sa strang valuta pentru plecarea in Iugoslavia', povesteste Belo. 'Aveam destui lei la Casa de Economii. Am scos o data 50.000 de lei, apoi inca 100.000 de lei. Astia erau o parte din banii pe care i-am scos din vanzarea ARO-ului oferit de comunisti dupa ce am luat Cupa Campionilor Europeni, in 1986. Imediat, m-au chemat la club sa ma intrebe de ce am nevoie de atatia bani lichizi. Incredibil, aveau ochi si urechi peste tot. I-am mintit ca vreau sa cumpar un apartament in Bucuresti, pentru familie, unde sa stea mama si sora mea. Au inghitit-o imediat. Am apelat apoi la bisnitari sa schimb leii in dolari. Erau vreo 20.000. Cu suma asta am plecat. Mai aveam 50.000 de lei la CEC, dar mi-a fost teama sa-i mai schimb. Asa ca am facut un gest de bine, cum se zice: i-am oferit unui prieten, sa-si cumpere casa. M-am intalnit cu el si sta si acum in ea'.
Belo - "Parnaiasul", Balint - "Ocnasul" si Hagi - "Trompeta"
DESPRE BANI. 'In 1986, cand am luat Cupa Campionilor cu Steaua, am primit un ARO. Peste 5 ani, cand am cucerit trofeul cu Steaua Rosie Belgrad, sarbii m-au premiat cu 300.000 de marci'.
DESPRE FIICA SA. 'Zandalee sta cu mama ei, in Spania. Are 10 ani si sunt tare mandru de ea. La varsta ei, stie deja engleza, spaniola si franceza'.
DESPRE TINERETE. 'Impresionam fetele cu doua chestii. Le plimbam cu ARO-ul si le aduceam din strainatate chiloti si deodorante FA si Rexona. Pe vremea aia nu auzise nimeni de parfum sau de apa de toaleta'.
DESPRE PRIETENI. 'Eu cu Balint si Hagi eram ca fratii. Iordanescu ne daduse si porecle: Gabi era "Ocnasul", Gica - "Trompeta", iar eu - "Parnaiasul"'.
DESPRE COPILARIE. 'Pana in clasa a patra, nu am vorbit decat sarbeste. M-a sfatuit o profesoara sa ma joc mai mult cu un pusti roman, Nelu, pentru ca, altfel, daca mi-as fi petrecut timpul numai cu copiii sarbi, nu as fi invatat limba romana'.
DESPRE BISNITA. 'Mai toti fotbalistii faceau asta pe vremea lui Ceausescu. L-am vazut odata pe Camataru carand vreo suta de cartuse de tigari. Eu nu ma ocupam cu de-astea. Singurul lucru pe care mi l-am cumparat de afara a fost un televizor JVC, pe care am dat 70 de dolari la Tokyo, cand am jucat finala Cupei Intercontinentale'.
