Andreea Anița a murit chiar de ziua mamei sale. Tânăra din Fălticeni pentru care România a strâns 2,3 milioane de dolari avea 27 de ani

Andreea a luptat 11 ani cu o boală nemiloasă

Moartea Andreei a fost anunțat chiar de mama sa în această dimineață.

Diagnosticul a venit când era foarte tânără. De atunci, viața ei a însemnat spitale, intervenții, chimioterapie, operații și decizii greu de imaginat pentru un om atât de tânăr. Cancerul a pornit de la genunchi, iar în timp a ajuns la plămâni. Pentru a opri extinderea bolii, Andreea a fost nevoită să accepte amputarea piciorului drept. Chiar și așa, boala a revenit.

În ianuarie 2026, România s-a mobilizat într-un mod rar întâlnit. Omul anului 2025, Dani Cek, împreună cu preotul Alexandru Lungu și Asociația Aripi pe Pământ, au demarat cea mai mare campanie umanitară din România pentru Andreea Anita, care avea nevoie de uluitoarea suma de 2,3 milioane de dolari pentru unica șansă la viață din SUA. În doar câteva zile, românii din țară și din străinătate s-au mobilizat și întreaga sumă a fost strânsă pentru tratamentul Tecerla din Statele Unite, ultima șansă pentru Andreea.

Din păcate, complicațiile apărute în urma unei bronhopneumonii severe și apoi o infecție cu bacterii multirezistente au făcut ca starea ei să se agraveze.

Ce rămâne, în afară de durere: „Andreea a fost un simbol”

Dani Cek, unul dintre cei care au coordonat campania de strângere de fonduri, a scris un mesaj emoționant pe Facebook:

„Andreea a fost și trebuie să rămână un simbol. Un etalon al luptei împotriva cancerului. Un nume care nu trebuie rostit doar cu lacrimi, ci și cu respect, cu admirație și cu mândrie”.

El a vorbit despre forța ei de a ține piept bolii și despre curajul cu care a înfruntat fiecare diagnostic.

„Andreea nu s-a speriat de cancer. L-a privit drept în față. A luptat cu demnitate, cu luciditate, cu o credință care ne-a uimit pe toți”.

În încheiere, mesajul a fost simplu și greu:

„Ai luptat bine. Odihnește-te acum!”.

„Cele mai aspre războaie le-au purtat mamele”

Preotul Alexandru Lungu a transmis, la rândul său, un mesaj pentru mama Andreei:

„Cele mai aspre războaie le-au purtat mamele. La mulți ani, Vero Anita, un gladiator al vieții și una din mamele de aur a acestei planete. Din foc nu se poate naște decât lumină. Andreea Anița lumină este”.

Ziua care trebuia să fie una de aniversare s-a transformat într-o zi de doliu.

„Rămâi putere, iubire și credință”

Rețelele sociale s-au umplut de mesaje pentru Andreea și pentru familia ei.

„Te vom iubi mereu, față frumoasă! Rămâi putere, iubire și credință, dincolo de cuvinte. Azi și întotdeauna, te vom purta în sufletul nostru, iar de acolo, din ceruri sunt sigură că ne vei veghea mereu! Dumnezeu să te odihnească în pace, Andreea! Multă putere, Dumnezeu să vă aline sufletele tuturor celor apropiați!”.

„Nu am cuvinte, ce aniversare tristă are mama ta… Rămas bun, Andreea, mult prea devreme”.

„Deci nu pot să cred!!! Atât am sperat ca va fi bine! Doamne îmi pare atât de rău.. încă nu-mi vine să cred… o adevărată luptătoare. Fii împăcată acolo unde ești Andreea!! Sincere condoleanțe familiei!”.

„Sincere condoleanțe !!!Dumnezeu să o ierte, odihnă veșnică, iar dv. putere să treceți peste această mare durere, ați luptat mult!!!!!”.

O Românie întreagă a urmărit lupta ei în ultimii ani. Pentru mulți, Andreea nu era doar un caz medical. Era o poveste despre curaj, despre credință și despre solidaritate.

O Românie care s-a unit pentru Andreea

Campania pentru Andreea Anița a fost una dintre cele mai mari mobilizări umanitare din România. Oameni simpli, firme mici, copii, pensionari, români din diaspora au donat pentru ca ea să ajungă la tratamentul din SUA. Unii nu au avut ce să doneze, și atunci au gătit, au făcut curățenie, au pictat, dansat și au visat… totul pentru Andreea. În doar opt zile, suma uriașă a fost adunată.

Iar Andreea nu a fost doar un nume într-o campanie umanitară. A fost chipul unei lupte duse până la capăt. A fost tânăra care, chiar și dintr-un pat de spital, a reușit să adune o țară întreagă în jurul unei speranțe.

România nu a pierdut doar o poveste. A pierdut un simbol.

Iar în spatele cifrei de 2,3 milioane de dolari rămâne ceva ce nu poate fi măsurat: o lecție despre curaj, despre credință și despre cât de mult pot face oamenii atunci când aleg să fie împreună.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro