Azerbaidjanul a anunțat marți că a început o operațiune „antiteroristă” în regiunea disputată Nagorno-Karabah. Sunetul artileriei și al focurilor de armă putea fi auzit marți din capitala regională a Karabahului, Khankendi – cunoscută de armeni sub numele de Stepanakert, scrie BBC.
Asaltul vine pe fondul unor tensiuni tot mai mari, prezente de luni de zile în jurul enclavei recunoscute la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar în care trăiesc aproximativ 120.000 de etnici armeni.
Recent, 11 polițiști și civili azeri au fost uciși în explozia unei mine și într-un alt incident, au declarat oficialii de la Baku.
Cei doi vecini, Azerbaidjan și Armenia, au intrat în război de două ori din cauza Nagorno-Karabah, prima dată la începutul anilor 1990, după căderea Uniunii Sovietice, și din nou în 2020.
Războiul din 2020, care a durat șase săptămâni, s-a încheiat cu un acord de pace mediat de Rusia și cu transferul unor zone din regiune sub controlul Azerbaidjanului.
Tensiunile au rămas însă ridicate, cele două țări schimbând focuri de armă în mod regulat de-a lungul graniței închise și puternic fortificate. Între timp, ambele părți au încercat să se acuze reciproc pentru situația actuală.
Din decembrie, Azerbaidjanul a organizat o blocadă de facto a singurei rute de intrare în enclavă dinspre Armenia, cunoscută sub numele de Coridorul Lachin, sub pretextul că acesta este folosit pentru contrabanda cu arme.
Armenia, care luna trecută a cerut Consiliului de Securitate al ONU să convoace o reuniune de urgență pentru a discuta despre condițiile umanitare din Nagorno-Karabah, afirmase deja că Azerbaidjanul mobilizează trupe în zonă.
Luni, Azerbaidjanul a permis intrarea în Karabah a alimentelor și medicamentelor de care era mare nevoie, pe două drumuri simultan, inclusiv Lachin.
Marți, Ministerul Apărării de la Baku a acuzat forțele armene de „bombardarea sistematică” a pozițiilor armatei și a declarat că a răspuns prin lansarea de „activități locale, antiteroriste, pentru a dezarma și a asigura retragerea formațiunilor forțelor armate ale Armeniei de pe teritoriile noastre”.
Comunicatul a insistat că operațiunea nu vizează civili sau instalații civile.
Ministerul Apărării din Armenia a susținut că acuzațiile privind bombardamentul lansat de forțele sale nu corespund realității.
Oficialii din Armenia au adăugat de asemenea că, începând cu ora locală 14:00 (13.00, ora României), situația la granițele țării era „relativ stabilă”.
Rusia a reacționat la evenimente, cerând celor două părți să revină la soluționarea pașnică a conflictului. Operațiunea militară azeră vine însă pe fondul unor probleme apărute în relația dintre Erevan și Moscova.
Armenia, care se bazează aproape în întregime pe Rusia pentru echipamentele sale militare, s-a plâns în ultimele luni că forţele de menţinere a păcii ruseşti nu au reuşit să pună capăt blocadei azere. Mai mult, Erevanul a anunțat organizarea de exerciții militare comune cu SUA, stârnind furia Moscovei.
Vasil93 • 20.09.2023, 09:14
https://www.libertatea.ro/stiri/presedintele-klaus-iohannis-in-vizita-oficiala-in-azerbaidjan-4433468