Ministerul Energiei contrazice Comisia Europeană: Azerbaidjanul nu are acces exclusiv la viitorul cablu submarin ce va transporta energie prin Marea Neagră
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România nu a promis acces exclusiv Azerbaidjanului la cablul de curent continuu care va lega Azerbaidjanul și Georgia de România și Ungaria pe sub Marea Neagră, arată Ministerul Energiei pentru Libertatea.
Cuprins:
Reacția vine după ce Comisia Europeană a trimis oficial scrisori României și Ungariei, în care spune că „are îndoieli” că acordul este compatibil cu legislația europeană.
Proiect de 3,5 miliarde de euro
Cablul ar urma să transporte energie pe o distanță de 1.200 de kilometri, ar urma să aibă o capacitate de 1.000 MW și va costa 3,5 miliarde de euro.
Energia care ar urma să fie transportată prin acesta ar veni din Azerbaidjan și Georgia și ar fi regenerabilă, conform autorităților.
„Îndoielile” de la Bruxelles
„Comisia are îndoieli în ce privește compatibilitatea acestuia (a acordului - n.r.) cu legislația Uniunii, deoarece acordul nu include prevederi care să asigure că dreptul Uniunii Europene și obligațiile Ungariei și ale României rezultate din calitatea de membre ale Uniunii Europene au întâietate față de obligațiile prevăzute în acord”, se arăta în document, potrivit unui articol apărut în data de 9 august pe Profit.ro.
Accesul terților la rețea
Problema o constituie accesul terților la cablu, astfel încât și alte companii să poată transporta energie pe acesta, conform Otiliei Nuțu, expert în energie la organizația nonguvernamentală Expert Forum.
„Chestiunea accesului nediscriminatoriu la rețea este exact, dar exact problema pe care o avea Nord Stream și spune multe despre Ministerul Energiei faptul că a trebuit să vină Comisia să ne spună asta, că nu ne gândeam și singuri. Interesul prioritar al României n-ar fi să ne ajutăm și propriii producători să-și dezvolte afacerile, în loc să asigurăm acces exclusiv unor furnizori din afara UE?”, se întreba retoric Nuțu, într-un articol apărut pe Contributors.ro în data de 4 septembrie.
Ministerul spune că forma era problema
Ministerul Energiei spune că modificarea cerută a fost una legată de forma acordului.
Instituția spune că acordul a fost semnat, de altfel, în decembrie 2022, la București, chiar în prezența Ursulei von der Leyen, șefa Comisiei Europene.
„Rezultatul acestei analize a fost comunicat în data de 3 iunie 2024, nu face niciun fel de mențiune și nici nu conține vreun element care să ofere credibilitate ipotezei că îndoielile la care face referire Comisia ar fi legate de accesul unor părți terțe la acest proiect de infrastructură”, susține Ministerul Energiei.
„Astfel, solicitarea Comisiei Europene de a modifica acordul nu are legătură cu accesul terților la infrastructura de transport, nu există prevederi care să interzică accesul terților la infrastructura de transport, iar România nu a promis Republicii Azerbaidjan acces exclusiv la cablul submarin”,
Ministerul Energiei
Interesul Azerbaidjanului
În schimb, Otilia Nuțu spune că Azerbaidjanul are ca interes să își vândă energia pe piața europeană.
„Azerbaidjanul împinge foarte puternic proiectul, pentru că își dă seama că în piața europeană e rost de bani și gazul nu se va mai folosi prea mult peste 20-30 de ani, bașca nici extinderea/dublarea capacității conductei TAP-TANAP (care transportă gaze prin Turcia - n.r.) nu pare să mai fie o urgență pentru europeni cum era în timpul heirupului din 2022 să ne decuplăm de Gazprom”, arată aceasta.
Practic, interesul Azerbaidjanului pentru cablu scade dacă și alte companii pot injecta curent pe cablu, pentru că scopul său era să își vândă energia proprie, nu să ofere o bază pentru terți.
„Coridorul verde” nu are energie verde
Numit oficial în comunicările Ministerului Energiei drept „Coridorul verde”, acest proiect ar trebui să transporte energie regenerabilă.
„Diversitatea surselor de aprovizionare conduce, în primul rând, la consolidarea securității energetice și la reducerea prețurilor energiei pentru toți consumatorii. Totodată, proiectul va contribui la decarbonizarea sectorului energetic, având în vedere că va transporta în principal energie din surse regenerabile”, spunea Sebastian Burduja, ministrul Energiei, în data de 3 septembrie.
Numai că respectiva energie verde nu există, Azerbaidjanul fiind axat pe exploatarea hidrocarburilor, fără să aibă prea mare accent pe energia regenerabilă.
Ministerul Energiei spune însă că aceasta are „potențial semnificativ”.
„Republica Azerbaidjan are un potențial semnificativ pentru producția de energie verde, atât în ceea ce privește condițiile favorabile funcționării eficiente a parcurilor fotovoltaice (pentru întreaga regiune fiind estimate între 2.400 și 3.200 de ore de soare pe an), cât și capacitatea pentru producția energiei eoliene off-shore, în perimetre din Marea Caspică”, spune instituția.
Capacități - puține, investiții - viitoare
În acest moment, capacitatea instalată a Azerbaidjanului este de 8.320 MW, din care energia regenerabilă este de 20%. Din aceasta, 1.301 MW sunt instalați în hidrocentrale, 66,3 MW sunt ferme eoliene, biomasa reprezintă 37,7 MW, iar în capacități fotovoltaice există un total de 281,9 MW, conform Ministerului Energiei din această țară.
Instituția din Baku spune însă că are un potențial economic pentru energie regenerabilă de 27.000 MW, din care 23.000 MW în energie solară, 3.000 MW în eolian, 380 MW în biomasă și 520 MW hidro.
Spre comparație, România are deja capacități instalate de 18.300 MW, din care 6.617 MW în surse hidro, 3.026 MW eolian, 1.648 MW în solar, 106 MW în biomasă și 20 MW în biogaz, conform datelor oficiale.
Preț piperat
O altă problemă o constituie că energia ar ajunge la prețuri mari, din cauza transportării acesteia pe distanțe mari.
Aici intră în scenă o altă inovație: faptul că acest cablu vine cu curent continuu ar urma să scadă pierderile pe rețea.
Există însă un impediment: sunt foarte puține proiecte de cabluri cu curent continuu, iar realizarea unor astfel de investiții costă mai mult decât cele clasice.
Un astfel de cablu a fost inaugurat în august între Irlanda și Marea Britanie, potrivit E-nergia.ro, dar acesta are numai 190 de kilometri lungime și a costat 500 de milioane de euro.
Proiectul cablului către Azerbaidjan ar costa 3,5 miliarde de euro, conform Hotnews, ceea ce ar face ca energia să ajungă tot scumpă în România.
Oficialitățile spun însă că trebuie așteptate calculele experților: „Estimările prețurilor, atât pentru energia produsă, cât și pentru transportul acesteia, fac obiectul studiului de fezabilitate aferent proiectului, care este încă în desfășurare”, arată Ministerul Economiei.
Drepturile omului
În fine, Otilia Nuțu spune că Azerbaidjanul este o țară condusă dictatorial de către regimul lui Ilham Alyiev, cu probleme majore legate de drepturile omului, cu prizonieri politici, dar și cu un conflict recent cu Armenia.
La fel, nici Georgia nu stă așa bine, guvernul adoptând recent o legislație represivă pe modelul Kremlinului, ceea ce a dus mai departe la proteste în această țară.
Odată cu adoptarea legii care declară „agenți străini” organizațiile ce primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate, aderarea țării la UE a fost de facto oprită.
Ministerul Energiei spune că nu poate să critice un guvern străin: „Trecând peste faptul că o critică adusă acțiunilor unui guvern străin ar reprezenta o excedare a atribuțiilor Ministerului Energiei, relațiile comerciale și economice, derulate într-un cadru de respect față de dialog și încredere reciprocă, au reprezentat dintotdeauna componente semnificative ale relațiilor internaționale”.
„Gogoașă de PR”
Otilia Nuțu spune că acest proiect este „o gogoașă de PR” și că nu are mari șanse. „Nu mi-aș ține respirația până va veni la priză energia ieftină și verde din Azerbaidjan - mai curând m-ar preocupa să dezvolt infrastructura să se facă mai repede investițiile din România, întârziate de ani de zile, și fără de care avem frecvent cele mai mari prețuri din Europa”, conchide însă Otilia Nuțu.
România a avut recent un preț de 68.000 de lei pe un MWh, pe piața de echilibrare, iar în vară, țara noastră a consemnat cele mai mari prețuri din Europa, ca urmare a secetei și a dezechilibrelor induse în sistem de energia regenerabilă.
