Armenia și Azerbaidjan au ajuns la un acord privind delimitarea unei părți a frontierei, după niște hărți din perioada sovietică. Patru sate își schimbă țara
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un acord asupra unei părţi a delimitării frontierei comune, o primă „ajustare a coordonatelor”, pe baza unor hărţi din perioada sovietică, a fost anunțat, joi, de Armenia şi Azerbaidjan. Cele două țări au făcut astfel încă un pas către o normalizare a relaţiilor, relatează AFP, citată de News.ro.
Premierul armean Nikol Paşinian a aprobat, la sfârșitul lunii martie, în căutarea unui acord de pace, restituirea unor sate de frontieră cucerite de către Armenia în anii '90 şi ulterior abandonate.
Ministerele de Externe ale celor două ţări au anunţat, joi, în comunicate separate, că au ajuns la o „ajustare a coordonatelor” la nivelul unei părţi a frontierei comune, în baza unor hărţi care datează din perioada sovietică.
Patru sate de la graniță vor trece de la armeni la azeri
Potrivit acestui plan, patru sate frontaliere - în prezent sub control armean - urmează să treacă sub control azer.
Nikol Paşinian, un susţinător al unui acord cu Azerbaidjanul, o ţară mai bogată şi mai bine înarmată, a salutat imediat, joi, „un jalon important în consolidarea suveranităţii şi independenţei Armeniei”.
„Pentru prima oară de la independenţa (faţă de Uniunea Sovietică în 1991), Republica noastră are o frontieră delimitată în mod oficial. Acest lucru ne ridică securitatea şi stabilitatea la un nivel înalt”, a precizat Nikol Paşinian.
Premierul armean a mai anunţat și că Armenia va construi noi drumuri în regiune, în lunile următoare, şi că grăniceri din cele două ţări urmează să fie desfăşuraţi de-a lungul frontierei retrasate „în zilele următoare”.
Decizia, contestată în Armenia
Această decizie i-a înfuriat pe locuitorii zonelor vecine, care se tem că acest proces de demarcaţie îi izolează şi că unele case se vor afla sub control azer.
Acordul a antrenat în întreaga Armenie o contestare, condusă de către un arhiepiscop, Bagrat Galstanian, care cere demisia lui Nikol Paşinian.
Teritoriul pe care Armenia a acceptat să-l retrocedeze are o importanţă strategică pentru această ţară enclavizată, deoarece el controlează tronsoane ale unui drum important către Georgia vecină.
Armenia și Azerbaidjan s-au înfruntat în două războaie în vederea preluării controlului regiunii separatiste azere Nagorno Karabah, iar Baku a lansat în septembrie 2023 o ofensivă-fulger prin care a preluat controlul acestui teritoriu şi i-agonit astfel pe separatiştii armeni care-l conduceau de 30 de ani.
