Cand ai ajuns in Italia? Ai intampinat probleme pentru ca esti roman?
Am ajuns in septembrie 1996. A trebuit sa plec de la zero, a trebuit sa invat limba, sa-mi gasesc o casa, un serviciu si o sala de sport unde sa ma pot antrena. Problemele pe care le-am intampinat cred ca au fost cele “normale” pentru un strain din Est si nu neaparat ca eram roman. Normal, au fost si sacrificii, necesare pentru cel care incepe de la zero intr-o tara straina fara a cunoaste pe nimeni, fara a sti limba sau cultura tarii. Sa-ti pui zilnic intrebarea: “Unde o sa dorm in seara asta?” si sa nu-ti poti da un raspuns.
Cum ai intrat in sistemul lor competitional?
Primul meci l-am facut in decembrie 1996, la categoria 86 kilograme. Era un meci de shot-boxing pe care l-am castigat la puncte. Am investit in cariera mea sportiva si din cauza asta am facut si sacrificii economice. Ziua mergeam sa lucrez pe santier, iar seara la sala de sport, sa ma antrenez. Si chiar daca mi-era greu, nu simteam greutatea, pentru ca stiam ca e doar o perioada prin care trebuie sa trec si ca intr-o zi totul va fi “altfel”.
Esti insurat?
Nu. Locuiesc cu prietena mea, care e italianca, intr-un oras pe malul marii, la 70 km de Roma. Nu ma grabesc la insuratoare.
Ti-e dor de frumusetea romancelor?
Sigur!!! De fiecare data cand vin in Romania, sunt surprins de cat de frumoase sunt femeile, mai ales cele din orasul meu natal.
Cat timp dedici antrenamentelor?
Antrenamentul se imparte in doua faze de “mentinere” – 6 antrenamente pe saptamana (2 ore pentru fiecare antrenament), iar in apropierea meciurilor plec in cantonament. Atunci fac doua antrenamente pe zi, in total 4 ore, impartite in antrenament atletic (dimineata) si cel atletic/tehnic (seara).
Esti patimas cand pierzi vreun meci?
Da. Si cand castig, nu doar cand pierd. Sunt foarte sever cu mine si nu sunt satisfacut niciodata de prestatia mea; asta ma face sa vad lucrurile din alt punct de vedere si sa nu ma simt invincibil. O infrangere te stimuleaza mai mult decat o victorie.
Ai sustinut confruntari pe bani?
Sunt un profesionist si ma lupt in baza unui contract in care e trecuta bursa pentru acel meci. Nu sunt un “ciubucar”.
Vii des in Romania?
In primii ani am venit rar. Mai intai, din vina documentelor (am stat doi ani clandestin), dupa aceea din motive economice. Acum nu pierd nici o ocazie de a veni in Romania.
Palmaresul tau, in cateva cuvinte…
Recordul meu la profesionisti e: 24 de meciuri din care 20 victorii, 4 pierdute, 0 egale. Am terminat 14 prin KO.
Daca o sa ajungi la vreo finala, vei reprezenta Romania?
Mereu am reprezentat Romania si am luptat pentru ea, desi Romania nu stia acest lucru. Asa voi face mereu, mai ales ca acum am alaturi si sprijinul moral al celor din tara.
Se castiga bani?
Sigur! Din pacate, nu sunt pe masura efortului, insa in circuitul K1 acest lucru nu e neglijat, iar sportivii reusesc sa obtina o bursa destul de buna.
Esti constient ca o confruntare poate avea urmari fatale?
Orice poate fi fatal in viata, daca te trezesti cu doza necesara de ghinion… Constient, da! Insa nu ma gandesc la asta. Ringul ma face sa ma simt viu. Imi place adrenalina dinainte de meci si mai ales din timpul meciului. Imi plac senzatiile tari.
Parintii tai ce zic?
Au inceput sa ma inteleaga, dar nu pot sa zic ca sunt bucurosi. Nu e simplu pentru ei. Insa cred ca e mai important pentru un parinte sa aiba un fiu care sa fie multumit de viata sa. Cand m-am luptat in Romania, a fost prima data cand ai mei m-au vazut in direct. Stateau cu sampania pe masa si s-au bucurat ca am castigat.
Ce zici de provocarile pe care “ti le arunca” luptatorii romani?
Ma distreaza. Au descoperit, deodata, ca vor sa lupte cu mine ca si cum as fi singurul luptator. Imi place ideea si, poate, in viitor, acest lucru se va intampla. Ramane de vazut.
Iftimoaie, invingator si la Galati
Ionut Iftimoaie a ramas neinvins in meciurile disputate in Romania. Vineri seara, in meciul-vedeta al galei Local Kombat 8 – “Duelul Gigantilor”, Iftimoaie l-a intrecut la puncte pe belarusul Eduard Vosnovici, la capatul unui meci cu adevarat spectaculos. Plecat ca favorit, romanul nu a facut rabat de lovituri, insa adversarul sau, dublu campion mondial de amatori la Muay-Thai, in versiunile WMF si IMTF, a reusit sa echilibreze in multe randuri meciul, poate si pentru ca a studiat mai multe casete cu precedentele meciuri disputate de Iftimoaie. Victoria obtinuta vineri il apropie si mai mult pe Ionut de indeplinirea obiectivului pe care si l-a autoimpus: acumularea a cat mai multe succese, pentru a-l putea reintalni pe olandezul Jerrel Venetiaan, care l-a invins anul trecut, la Padova (Italia).