Catalonia s-a autoproclamat republică și în anul 1934. Ce s-a întamplat atunci cu liderii catalani

Rezoluția cere inițierea unui proces de independență, care include elaborarea unor noi legi specifice regiunii și începerea negocierilor de pe ”picior de egalitate” cu autoritățile spaniole pentru a stabili o cooperare în viitor.

Criza a început atunci când catalanii și-au cerut independența într-un vot controversat la începutul acestei luni. Guvernul catalan a spus că din cei 43% care au participat la referendum, 90% au fost în favoarea independenței. Dar Curtea Constituțională a Spaniei a decis că votul este ilegal.

Senatul Spaniei trebuie să voteze în cursul zilei de vineri, pentru prima dată în istorie, dacă va aproba aplicarea articolului 155 din Constituția spaniolă, cel care împuternicește guvernul să ia „toate măsurile necesare pentru a conduce” o regiune în caz de criză. Aceasta ar permite Madridului să demită liderii catalani și să preia controlul asupra finanțelor regiunii, a poliției și a mass-mediei publice.

Votul Parlamentului de la Barcelona vine la doar câteva ore după ce Mariano Rajoy, premierul Spaniei  a anunțat că vrea să-l demită pe președintele Cataloniei și a cerut Senatului să aprobe o conducere directă asupra regiunii de nord-est, pe fondul crizei cauzate de referendumul pentru independență.

Recomandări

Harta puterii după parlamentare. PSD ia un sfert din mandate, AUR și-a dublat scorul. Fiefurile PNL pot fi numărate pe degetele de la o mână | Analiză

Rajoy a spus, vineri, 27 octombrie, că dorește să-l demită pe președintele Carles Puigdemont, pe vicepreședintele său și toți miniștrii regionali.

La sfârșitul votului, președintele regional Carles Puigdemont și vicepreședintele Oriol Junqueras s-au îmbrățișat și s-au felicitat după ce au obținut 70 de voturi din  135  în favoarea independenței. Parlamentarii opoziției au părăsit plenul în semn de protest înainte de vot.

Mulțimile au urmărit procesul de votare și numărarea live pe ecrane mari, iar mii de oameni care s-au adunat în afara clădirii parlamentului Cataloniei, în așteptarea votului pentru declararea independenței a regiunii, iar după ce s-a anunțat rezultatul au început să se bucure și să danseze.

Catalonia și-a declarat independența… și în 2017

Așadar, Catalonia și-a declarat independența, iar în unele orașe din regiune a fost dat jos steagul Spaniei! Doar că, la doar câteva ore după ce şi-a declarat independenţa, Catalonia s-a confruntat cu propriile probleme separatiste.

Autorităţile locale din Val d’Aran, singura parte a teritoriului catalan aflat la nord de munţii Pirinei, vor decide luni dacă se vor rupe de Barcelona pentru a rămâne în Spania sau dacă vor merge pe acelaşi drum cu secesioniştii.

Recomandări

Alegeri parlamentare şi prezidenţiale 2024. Cum se formează Guvernul

Zona are un statut special, o limbă şi o cultură diferită de cele catalane, iar dreptul său la autodeterminare este recunoscut printr-o lege dată în 2015 chiar de Parlamentul Cataloniei.

Economia Văii Aran este susţină mai ales de turism, fiind o zonă populară pentru sporturile de iarnă. De asemenea, majoritatea celor 10 mii de locuitori sunt pro-Spania, potrivit Digi 24.

Catalonia s-a autoproclamat republică și în anul 1934

De-a lungul timpului, au existat patru republici catalane, în anii 1641, 1873, 1931 și 1934. Așadar, în urmă cu 83 de ani, a fost ultima încercare a catalanilor de a avea propriul stat.

Atunci, pe 6 octombrie 1934, preşedintele guvernului autonom al Cataloniei, Lluis Companys, proclama un „stat catalan în cadrul unei Republici federale a Spaniei” inexistente, pentru a se preda după 10 ore, în care au fost ucise zeci de persoane, potrivit elnacional.cat.

Lluis Companys (FOTO: Wikipedia)

Atunci când a făcut această proclamaţie, partidele de stânga au declanşat o „grevă generală revoluţionară” în semn de protest faţă de intrarea în Guvern a trei miniştri dintr-o coaliţie de partide de dreapta, CEDA.

Recomandări

Klaus Iohannis poate desemna noul premier. Scenariul care poate evita intrarea suveraniștilor la guvernare

„Catalani, în acest moment solemn, în numele poporului şi Parlamentului, Guvernul pe care-l prezidez îşi asumă toate puterile în Catalonia, proclamă statul catalan al Republicii federale spaniole, iar în vederea stabilirii şi întăririi relaţiilor cu liderii protestului general împotriva fascismului, îi invit să înfiinţeze în Catalonia Guvernul provizoriu al Republicii”, striga el de la balconul Generalitat, sediul Guvrnului catalan.

Evident, ca și acum, răspunsul Guvernului nu s-a lăsat aşteptat. Comandantul militar din Catalonia, generalul Domingo Batet, a refuzat să se pună la ordinul Generalitat, iar după ce s-a consultat cu şeful Guvernului de la Madrid a proclamat starea de război.

Un infanterist a căzut sub gloanţele unui miliţian, iar armata a răspuns cu tunul. Confruntările din acea noapte s-au soldat cu 46 până la 80 de morţi, potrivit istoricilor.

Pe 7 octombrie 1934, la ora 06.00 A.M., adică la 10 ore de la proclamaţie, Companys a anunţat că se predă generalului Batet, ceea ce a și făcut. A fost arestat împreună cu Guvernul şi mai mulţi deputaţi, iar fotografia în care apar în spatele gratiilor avea să facă înconjurul lumii.

Lluis Companys, în centru, cu batista în buzunarul de la piept al hainei (FOTO: Digi 24)

Apoi, în data de 14 decembrie 1934, o lege suspenda pe termen nedefinit autonomia Cataloniei.

Companys s-a refugiat în Franţa, după Războiul Civil din 1936-1939, dar a fost arestat de naziști în 1940 şi predat dictatorului Francisco Franco, cel care a condus Spania între anii 1939 și 1975.

Lluis Companys a fost executat, prin împuşcare, pe 15 octombrie 1940, la vârsta de 58 de ani, în Montjuic, o fortăreaţă care străjuieşte Barcelona, devenind un erou și un simbol al susţinătorilor catalani ai independenţei.

FOTO main: Wikipedia.org

CITEȘTE ȘI… Congres USR: Vlad Alexandrescu şi Dan Barna se luptă, sâmbătă, pentru șefia partidului

Urmărește-ne pe Google News