Ce spun părinții din România despre vaccinarea anti-COVID a copiilor de 5-11 ani: între „abia aștept” și neîncredere

În vreme ce România se pregătește să administreze primele doze de vaccin copiilor cu vârste între 5 și 11 ani, SUA, Australia și mai multe state din Europa, precum Spania, Italia, Franța sau Germania, au început campaniile încă din noiembrie sau decembrie.

Primele 550.000 de doze Pfizer pentru copii, vaccinul autorizat de Agenția Europeană a Medicamentului, care sunt mai mici decât cele pentru adulți, vor ajunge în țara noastră spre sfârșitul lunii, cu întârziere, din cauza nealocării la timp a banilor de la buget pentru achiziționarea lor. 

Dozele ajung pentru aproximativ 260.000 de copii dintr-un total de 1,2 milioane, câți sunt eligibili. Prioritari sunt copiii cu afecțiuni cronice.

Părinții din mediul rural nu vor să-și vaccineze copiii

Pe platforma de programare au fost făcute până vineri, 14 ianuarie, aproape 1.000 de înscrieri, la doar 24 de ore de la start.

Un sondaj recent realizat de World Vision România în mediul rural arată că 70% dintre părinți nu vor în continuare să-și vaccineze copiii și tot atâția nu i-au lăsat pe cei cu vârste peste 12 ani să facă asta. 

Pornind de la acest sondaj, am întrebat mai mulți părinți pe grupuri și pagini de Facebook dedicate de ce nu i-ar lăsa pe copii să facă dozele de vaccin.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

„Copiii ar trebui vaccinați pentru sănătatea lor”

Au răspuns și cei care își doresc imunizarea celor mici și au oferit explicații pentru opțiunea lor. Au spus că ei înșiși au făcut întreaga schemă a vaccinului anti-COVID și „aș repeta-o, dacă ar fi posibil”, doar pentru a fi siguri că sunt protejați împotriva bolii.

„Copiii ar trebui vaccinați pentru sănătatea lor”, a spus cineva.

„Eu abia aștept să vină vaccinurile, să-mi vaccinez fetița de 7 ani”, a afirmat o mamă.

„Chiar am sunat să fac programare pentru copilul meu de 7 ani, pe cel mare, de 14 ani, l-am vaccinat. Totul OK. Nici nu înțeleg de ce reticența oamenilor”, a fost un alt răspuns.

Copilul meu are 5 ani și 3 luni. Îl voi vaccina, la fel cum ne-am vaccinat și noi și cum îl vaccinez în fiecare toamnă pentru gripă. Este o boală despre care nu știm încă ce efecte are pe termen lung, iar unii copii fac forme grave. Am avut un caz chiar în grupa ei de grădiniță, cu un băiețel internat la terapie intensivă.

Părinte:

„Eu aș dori vaccin și la copii de peste un an. M-am săturat de pandemie și aș dori să terminăm. Dacă s-ar vaccina populația, nu ar mai exista atâtea mutații la acest virus”, a spus un alt părinte.

Motivele părinților împotriva vaccinării copiilor: neîncredere, teamă, teorii conspiraționiste

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Majoritatea părinților care au răspuns la întrebările ziarului s-au declarat împotriva vaccinării copiilor. Am adunat răspunsurile și le-am structurat în șase categorii:

1. Nu au încredere în eficiența vaccinului

„Și dacă suntem toți vaccinați, tot putem lua și da mai departe virusul, și copiii tot pot lua de la noi virusul și îl pot transmite. E clar: nu te vaccinezi, riști să faci COVID. Te vaccinezi, riști să faci COVID și să dezvolți multe reacții adverse”, a scris un părinte.

O altă mamă a spus că atât ea, cât și soțul ei s-au vaccinat, însă tot s-au îmbolnăvit, astfel că e de părere că „vaccinul nu oferă niciun fel de protecție”.

2. Nu văd rostul vaccinării la copii

Cazurile de îmbolnăvire cu COVID-19 în rândul copiilor sunt mai rare și nu sunt atât de grave, este motivul pe care îl invocă foarte mulți părinți. Consideră, astfel, că nu au niciun motiv să-i vaccineze.

Cu toate acestea, numărul copiilor internați cu COVID-19 este tot în creștere. Luni, 17 ianuarie, erau internați în spital peste 300 de copii, 21 dintre ei la terapie intensivă.

„Mai degrabă încerc să îi formez copilului un sistem imunitar care să îl ajute pe termen lung, astfel încât să poată învăța propriul organism să lupte”, a spus cineva.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

„Până acum am stat de trei ori în carantină (am fost pozitivi noi, părinții). El nu a avut niciun simptom, deci am ales să nu-l vaccinăm”, a spus altcineva.

Sunt provaccinare, sunt vaccinată încă din februarie și trecută prin boală. Aș vaccina copiii doar dacă ar fi nevoie pentru școală sau diverse activități. Altfel, nu îi văd rostul. Copiii mei au trecut prin boală cu simptome foarte ușoare, mai ușoare decât la o răceală normală. Sunt sănătoși, cu imunitate bună.

Părinte:

„Nu se justifică vaccinarea copiilor pentru această boală, mai ales cu un vaccin experimental. Copiii nu fac forme grave, poate doar unii care au anumite comorbidități. Nu are rost să facem experimente inutile pe copii sănătoși”, afirmă un alt părinte.

3. Nu mai au încredere în autorități, pentru că au tot primit informații contradictorii

Reticența părinților față de vaccinarea celor mici vine și din neîncrederea pe care au acumulat-o în cei doi ani de pandemie față de autorități: din cauza declarațiilor contradictorii de-a lungul timpului, măsurile modificate des și din scurt, erori legate de decese nedeclarate.

„Absolut totul de când a început pandemia este un haos. Se schimbă declarațiile după cum bate vântul, reacții adverse nedeclarate, decese bizare, dar sunt trecute la coincidență. Testări neconcludente. Uite masca, nu e masca”, spune cineva.

„Eu am făcute 3 doze. Le-am administrat din convingerea că mă protejez pe mine și pe cei din jur, să poată merge la școală copiii mei și să putem duce o viață fără restricții dure pentru multă vreme. Nu a fost însă așa cum au promis cei de la OMS, Ministerul Sănătății etc. Pe scurt: copilul meu nu a putut merge la școală, pentru că a depins educația lui de bunul-simț al profesorilor. Toată familia noastră extinsă este vaccinată, profesorii, nu”, explică o mamă. 

4. Le e mai teamă de reacțiile adverse pe care le vor avea copiii la vaccin decât de reacția lor la boală

O parte dintre părinți s-au speriat de reacțiile pe care le-au avut ei înșiși la vaccin și nu vor ca și cei mici să treacă prin aceleași stări.

„Am făcut imprudența de a mă vaccina, și rău am făcut. Am rămas cu niște probleme pe care medicii nu le identifică (dau un singur exemplu: am spasme musculare în urma vaccinului, care nu cedează la absolut nimic, abia dorm noaptea din această cauză)”, povestește o mamă.

„Încă nu consider că este cazul să vaccinăm și copiii. Eu am și doza 3. Am încă o mare frică. Am avut ceva reacții după vaccinare și nu știu cum vor reacționa copiii”, spune alt părinte.

În cercul meu de prieteni, copiii lor fie nu au fost infectați atunci când părinții lor au ieșit pozitivi, fie au ieșit pozitivi și atunci fie nu au avut simptome, fie au avut simptome de viroză. Deci de ce l-aș expune la risc? Să risc să facă miocardită pentru un vaccin scos pe repede înainte și aprobat rapid?

Părinte:

5. Cred în teorii conspiraționiste

Unii părinți vorbesc despre „genocid infantil”, copii transformați în „cobaii unor doctori iresponsabili”, despre „moartea lentă”, experimente medicale și o „resetare a omenirii” cu ajutorul lui.

Alții cred că vaccinul modifică ADN-ul, cu toate că acest mit a fost demontat de medicii din toată lumea în repetate rânduri: ARN-ul mesager din vaccinul Pfizer nu ajunge la materialul nostru genetic, deci nu are cum să influențeze ADN-ul.

O altă teorie invocată de părinți este că vaccinul cauzează autism, un alt mit demontat de mai multe studii de-a lungul timpului.

„La un moment dat, am oprit schema de vaccinare (pentru bolile copilăriei, n.r.). Este singurul motiv pentru care fiul meu a scăpat ca prin urechile acului de autism – pesemne că sistemul nervos central al unui copil nu este pregătit pentru atât de multe substanțe ce pot ataca pe anumite căi, în mod ireversibil”, a transmis o mamă.

6. Preferă să mai aștepte ca să vadă ce efecte are vaccinul în timp

„Sunt vaccinată și nu am avut reacții. Am făcut și boala, la fel și cel mic. Însă aș mai aștepta să-i fac vaccinul pentru a vedea ce urmări ar putea avea în timp. Nu contest eficacitatea lui, însă și timpul poate spune ce urmări are”, afirmă un alt părinte.

Medic: De ce să îi vaccinăm pe copii

„Ca mamă, tot ce pot să vă spun este că ai mei copii au toate vaccinurile la zi, atât cele din schemă națională de vaccinare, cât și cele opționale. Ca medic și coordonator al unui centru de vaccinare împotriva COVID-19, nu pot decât să încurajez vaccinarea. Îi invit pe cei neîncrezători sau sceptici în această privință să urmărească evoluția cazurilor și gravitatea formelor bolii atât la vaccinați, cât și la nevaccinați”, spune pentru Libertatea Adriana Zgăvârdici, medic infecționist la Institutul Oncologic din București.

Infectările în rândul copiilor sunt, într-adevăr, mai rare: 3% din totalul cazurilor la grupa 0-9 ani și 6% la grupa 10-19 ani, potrivit datelazi.ro. Dar riscul ca ei să dezvolte la un moment dat o formă severă a bolii există, spun medicii.

„Sunt unii copii care prezintă doar afectare digestivă, fără pneumonie. La camerele de gardă în spitalele cu specific pediatric ajung copii cu diaree sau cu simptomele unei banale viroze. Însă există cazuri, de exemplu, unii sugari care pot dezvolta semne neurologice de la convulsii până la comă și pot ajunge la ATI”, explică Zgăvârdici.

„Să nu uităm de efectele pe care le are boala pe termen lung”

În plus, pot ei înșiși să răspândească virusul, dacă se îmbolnăvesc.

Zgăvârdici crede că nu se justifică o teamă mai mare de reacțiile adverse la vaccin, care pot apărea sau nu, decât de efectele bolii asupra organismului unui copil, care pot fi de lungă durată. 

Reacțiile adverse ale unui ser depind de organismul fiecărui individ și pot fi ușoare, medii sau puternice și pot ține câteva zile. E vorba despre dureri de cap, dureri musculare, febră, frisoane, iar ele nu diferă la copii de cele la adulți. 

Reacțiile adverse mai grave sunt extrem de rare. În SUA, de exemplu, miocardita a apărut în doar 12 cazuri din 8,7 milioane de doze II administrate, potrivit Digi24.

Asta, în timp ce rata de miocardită după COVID, la aceeași grupă de vârstă, este de 1 la 1.600 de cazuri. 

„Există infinit mai multe beneficii după vaccinare decât complicații care pot apărea în urma ei. Nu trebuie uitate nici efectele adverse pe care le poate crea boala pe termen lung”, afirmă medicul infecționist Adriana Zgăvârdici.

Vaccinul Pfizer și-a dovedit eficiența în proporție de 91% în prevenirea bolilor simptomatice la copiii cu vârste între 5 și 11 ani, potrivit studiilor de până acum.

Psiholog: Părinții vor să limiteze posibilitățile de îmbolnăvire a copiilor

Părinții exagerează de multe ori riscurile vaccinării, intenționat sau nu, din cauza lipsei de informații pe care le au despre vaccin, dar și din frica de necunoscut, e de părere psihologa Silvia Guță. În cadrul proiectului „In a Relationship”, aceasta a lansat un îndrumător pentru conversații despre vaccinarea anti-COVID pentru tineri, părinți și profesori.

Teama de un „inamic invizibil” precum un virus este mai ușor de ignorat decât teama de ceva cunoscut, explică Silvia Guță, de aici și reticența oamenilor în fața vaccinării. 

Părinții sunt responsabili de îngrijirea copiilor, care depinde inclusiv de capacitatea adulților de a desfășura anumite activități, să meargă la muncă, de exemplu, sau să facă cumpărături. De aceea, mulți dintre ei aleg să se vaccineze, tocmai pentru a le fi mai ușor să facă aceste activități, cu ajutorul certificatului verde, în ciuda temerilor și îndoielilor pe care le au.

„Dar libertatea de mișcare a copiilor lor, în special dacă vorbim de adolescenți, s-ar putea să fie o problemă în plus pentru unii dintre acești părinți: pe de-o parte, apare teama de efectele secundare neprevăzute, pe de altă parte, teama de posibilele conflicte cu adolescenții apropo de regulile și restricțiile impuse de pandemie”, explică terapeuta.

Pentru a limita posibilitățile de îmbolnăvire a copiilor, unii părinți preferă să se ascundă după argumentul efectelor secundare nedorite, deși realitatea este că lipsa certificatului verde îi face pe adolescenți incapabili să acceseze diverse spații și activități de socializare unde riscul de infectare ar putea fi mai ridicat.

Silvia Guță, psiholog:

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro