Pe teritoriul României s-au înregistrat până astăzi peste 670.000 de infecţii SARS-CoV-2. Dintre aceşti bolnavi,  mai mult 100.000 de oameni au avut afectare pulmonară şi au avut nevoie de oxigen în spital (unii dintre ei chiar şi după externare), spune medicul Beatrice Mahler, manager al Institutului de Pneumoftiziologie Prof. dr. Marius Nasta din Bucureşti.

„Funcţia lor pulmonară era afectată şi la două luni după momentul în care au fost declaraţi vindecaţi de COVID. 30% din capacitatea pulmonară era pierdută”, a adăugat pneumologul.

„Dacă toată populaţia ar fi vaccinată, atunci, raportat la acelaşi număr de cazuri, numai 5.000 de oameni ar avea afectare pulmonară şi cu siguranţă leziunile ar fi mult mai mici. Vaccinarea oferă soluţia pentru păstrarea sănătoasă a plămânilor noştri atunci când vorbim de virusul SARS-CoV-2”, a spus Mahler în cadrul unei conferinţe online despre vaccinare, la care au participat mai mulţi specialişti din sănătate şi reprezentanţii autorităţilor.

Aceştia au răspuns la câteva întrebări esenţiale pentru public, o parte adresate de reprezentanţii presei, o parte – direct în prezentările lor. Conferința, care a durat aproape 4 ore, a fost transmisă online vineri, 8 ianuarie, de Colegiul Medicilor din România. 

1. Poate vaccinul anti-COVID să inducă modificări la nivelul ADN sau să ducă la formarea de tumori?

„Din prospectul vaccinului BioNtech aflăm că nu sunt studii de genotoxicitate sau carcinogenitate. Cât de îngrijorător ar trebui să fie acest lucru pentru cineva care vrea să-şi facă vaccinul?”,  a întrebat jurnalistul TVR, Adelin Petrişor.

„Deloc”, spune prof. dr. Simona Ruţă, de la Institutul de Virusologie St. S. Nicolau.

Studii de genotoxicitate înseamnă studii care se referă la leziuni asupra materialului genetic. Componenta esenţială a vaccinului, ARN-ul mesager, nu ajunge la materialul nostru genetic.

Cu alte cuvinte, vaccinul împotriva COVID nu poate să modifice ADN-ul uman. 

Studiile de carcinogenitate se referă la potențialul anumitor componente din vaccin de a induce tumori, cancer. Astfel de studii se fac foarte mult în laborator. Înainte ca un astfel de compus să fie administrat în studii clinice, pentru oameni, se testează preclinic pe culturi de celule şi pe animale. 

„Astfel de studii s-au făcut pe vaccinuri bazate pe ARN mesager, de mai bine de 10 ani. Şi eu am lucrat, într-un consorţiu european, pe un astfel de vaccin, bazat pe ARN mesager, nu pentru COVID, ci pentru altă boală, şi am testat acest vaccin pe culturi de celule şi pe şoareci. Nu am observat niciun fel de semnal despre un potenţial carcinogen sau despre un potenţial genotoxic”, a explicat Ruţă.

Aceasta a amintit şi că viaţa ARN-ului mesager – din vaccinul anti-COVID – este foarte scurtă, de doar câteva zile. „Este imposibil ca într-un timp atât de scurt să existe astfel de leziuni permanente”.

Prof. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din României, are o experienţă de 30 de ani în domeniul genotoxicităţii şi carcinogenezei (deci al substanţelor care pot induce modificări genetice sau cancer, pentru că pot interfera cu structura ADN-ului şi o pot modifica). 

Nu este cazul la vaccinul împotriva COVID. Acest vaccin este numai un ARN, este numai o informație și nu are nicio posibilitate de a interfera cu ADN-ul gazdei.

Prof. dr. Daniel Coriu:

2. Vom putea alege cu ce vaccin ne vom imuniza?

„Având în vedere că Agenţia Naţională a Medicamentului a autorizat şi al doilea vaccin anti-COVID, cel de la Moderna, este posibil ca, în momentul în care în România vor fi disponibile ambele, să putem alege cu care să ne vaccinăm?”, a întrebat Carla Tănasie, jurnalistă Digi 24.

Pe scurt, nu, potrivit răspunsului dat de dr. Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare. „Vaccinarea este o decizie care se ia de către personalul medical, care trebuie să cunoască şi să facă triajul medical al pacientului, să identifice indicaţiile şi contradicţiile, să identifice istoricul medical al pacientului, iar decizia de a administra un tip de vaccin sau altul va reveni cu siguranţă personalului medical, la centrul de vaccinare”, a explicat acesta.

Mai mult, decizia va depinde şi de disponibilitatea unui vaccin sau a celuilalt la un anumit centru de vaccinare. Comisia Europeană a cumpărat semnificativ mai puţine doze din vaccinul Moderna decât din vaccinul  BioNtech/Pfizer.

„Practic, este o luptă inegală între disponibilitatea acestor două tipuri de vaccinuri. Trebuie să ţinem cont şi de forma de prezentare a vaccinului de la Moderna. Este un flacon multidoză, de 10 doze, când deschidem un flacon, trebuie să fim siguri că avem cel puţin 10 persoane de vaccinat, altfel riscăm să irosim dozele”, a adăugat Gheorghiţă.

3. Ce efecte adverse pot să apară pe termen lung?

Alina Neagu, jurnalistă Hotnews, a întrebat: „Sunt mulţi oameni printre noi care se întreabă dacă nu cumva vor avea peste un an, doi sau cinci efecte adverse în urma vaccinării. Cum le răspundem cu argumente raţionale, medicale acestor oameni, cum îi liniştim?”.

„Toate aceste întrebări sunt absolut corecte, este normal să ne întrebăm, pentru că vorbim de o terapie revoluţionară, o terapie care este folosită pentru prima dată şi încă nu există proba timpului”, crede dr. Daniel Coriu. 

„Am 30 de ani de hematologie şi, în această perioadă, suntem martori la o adevărată revoluţie. Foarte multe terapii revoluţionare au indus iniţial tot felul de frici, anxietăţi, pentru ca ulterior să vedem în timp că au făcut foarte mult bine şi au schimbat destinul multor pacienţi.

Medicul Mihaela Lupşe, specialistă în boli infecţioase, crede că majoritatea reacţiilor adverse care pot să apară sunt cele care apar rapid, la scurt timp după administrarea vaccinului.

„Aţi văzut că pacienţii sunt urmăriţi timp de 15-30 de minute postvaccin pentru posibila apariţie a reacţiilor adverse care să fie severe. În ceea ce priveşte reacţiile adverse pe termen lung, s-a constatat că, de obicei, chiar şi acestea apar într-o lună, câteva săptămâni de la vaccin. Dacă ne gândim la reacţii adverse pe termen foarte lung, un an, doi, trei, este greu de răspuns, însă experienţa celorlalte vaccinări ne arată că acest lucru este extrem de rar şi nu cred că ar trebui să ne îngrijoreze”, a explicat Lupşe.

4. Cine va stabili dacă unele probleme de sănătate sunt sau nu legate de administrarea vaccinului?

„Cum se va stabili dacă eventualele probleme de sănătate care apar, după imunizare, au legătură sau nu cu vaccinul? Cine va stabili acest lucru şi pe ce criterii?”, a întrebat jurnalista TVR Diana Brîncuş.

„Încurajăm raportarea tuturor reacţiilor adverse şi, din acest punct de vedere, s-a creat un modul special pentru vaccinarea împotriva COVID-19 la Agenţia Naţională a Medicamentului”, a răspuns dr. Gheorghiţă. „În ceea ce priveşte stabilirea relaţiei de cauzalitate, evident că acest lucru îl face personalul medical, medicii care pot oricând să evalueze un pacient care resimte o anumită simptomatologie şi care are în istoricul recent vaccinarea COVID-19”.

„Până acest moment, sunt deja milioane de persoane vaccinate şi nu au existat reacţii adverse grave, care să pună la îndoială profilul de siguranţă al acestui tip de vaccin. Vom vedea care va fi profilul datelor, în practică, şi pentru Moderna. Sunt convins că nu vor exista diferenţe faţă de ceea ce s-a raportat pentru compania Pfizer”, a adăugat dr. Gheorghiţă.

5. Pot fi vaccinaţi copiii împotriva COVID-19?
Pe termen scurt, răspunsul este „NU”.

„Copiii nu pot fi vaccinaţi împotriva infecţiei cu noul coronavirus, mai puţin cei cu vârsta între 16 şi 18 ani, cu vaccinul Pfizer”, explică pediatrul Mihai Craiu.

Totuşi, sunt studii clinice în derulare care au înrolat pacienţi de vârstă pediatrică, astfel în curând răspunsul s-ar putea schimba, cel puţin în ceea ce-i priveşte pe adolescenţi.

„Pfizer a înrolat peste 1.090 de copii încă din timpul verii, într-un studiu care se adresează grupei de vârstă 12 până la 16 ani. Şi Moderna a început acum de câteva săptămâni să înroleze, de asemenea, copii cu vârstă între 12 şi 18 ani. Probabil că o să avem, la sfârşitul primului trimestru al acestui an, şi nişte rezultate privind eficacitatea şi siguranţa la adolescenţi”, a arătat Craiu.

EXCLUSIV Mărturisiri în premieră: „Am văzut-o dezbrăcată pe Serena Williams în vestiar. Am fost șocată o săptămână”
PARTENERI - GSP.RO
EXCLUSIV Mărturisiri în premieră: „Am văzut-o dezbrăcată pe Serena Williams în vestiar. Am fost șocată o săptămână”
Selly, umilit de Mircea Badea! Cum a putut să-l facă de râs la TV
Playtech.ro
Selly, umilit de Mircea Badea! Cum a putut să-l facă de râs la TV
Râuri de lacrimi şi amenzi în casa Duduienilor, la comemorarea lui Emi Pian. Adi Minune şi Florin Salam i-au făcut pe toţi să plângă
Observatornews.ro
Râuri de lacrimi şi amenzi în casa Duduienilor, la comemorarea lui Emi Pian. Adi Minune şi Florin Salam i-au făcut pe toţi să plângă
Horoscop 1 martie 2021. Peștii se pot simți păcăliți, înșelați de unii dintre cei din anturajul apropiat
HOROSCOP
Horoscop 1 martie 2021. Peștii se pot simți păcăliți, înșelați de unii dintre cei din anturajul apropiat
Șoșoacă l-a atacat pe Orban, provocând râsete: ”Nu știam că știți să numărați până la 1 minut”
Știrileprotv.ro
Șoșoacă l-a atacat pe Orban, provocând râsete: ”Nu știam că știți să numărați până la 1 minut”
ŞOC! Băiatul care a prevestit pandemia anunţă o nouă TRAGEDIE pentru omenire. Ce urmează să se întâmple între decembrie 2020 şi martie 2021
Telekomsport
ŞOC! Băiatul care a prevestit pandemia anunţă o nouă TRAGEDIE pentru omenire. Ce urmează să se întâmple între decembrie 2020 şi martie 2021
Știi câți bani câștigi de fapt? Cum să calculezi diferența dintre venitul „în mână” și venitul „în buzunar” (Publicitate)
PUBLICITATE
Știi câți bani câștigi de fapt? Cum să calculezi diferența dintre venitul „în mână” și venitul „în buzunar” (Publicitate)