„Vedem, de exemplu, în UE, că vârsta pentru cei care votează este coborâtă la 16 ani. Din punctul meu de vedere, cred că este un lucru bun”, a declarat în decembrie președintele PNL și șeful Senatului, Florin Cîțu. Nu e o temă nouă, a mai fost lansată și în 2013, atunci când la guvernare era Uniunea Social-Liberală (USL), iar Comisia pentru revizuirea Constituției era condusă de președintele PNL de atunci, Crin Antonescu. Propunerea a fost respinsă. Este acum timpul ei? 

Politologul Gabriel Bădescu, profesor universitar doctor, director al Centrului pentru Studierea Democrației și membru al Departamentului de Științe Politice din Universitatea Babeș-Bolyai, a explicat pentru Școala 9 că tema acordării dreptului de vot de la vârsta de 16 ani este tot mai frecvent discutată în mai multe țări. 

Pe de o parte, sunt studii din neuroștiințe care arată cum creierul la 16-17 ani este într-o fază de reconstrucție și dezvoltări majore, în special cortexul prefrontal, adică zona care permite evaluarea dilemelor și deciziilor complexe.

„Mai mult, cercetările arată că există o relație aparent paradoxală între nivelul de dezvoltare a societății și ritmul de maturizare: prosperitatea și siguranța tind să întârzie vârsta la care tinerii devin adulți, vorbindu-se de post-adolescență și chiar de faptul că «25 este noul 18».  Ori România a avut o creștere accelerată a veniturilor medii în ultimele decenii, fiind recent inclusă în categoria societăților dezvoltate”

Acesta recunoaște și că impunerea unei legături între dreptul de vot și cogniție poate fi problematică, fiindcă sunt țări în care persoanele cu probleme psihice și dizabilități cognitive au drept de vot, în timp ce în altele, printre care și România, dreptul lor de vot are limitări. În opinia sa, discuția ar trebui să includă o referire la rezultate empirice despre tinerii de 16 și 17 ani de la noi, și nu doar la studii realizate în alte țări, majoritatea mai democratice, mai prospere și cu sisteme educaționale de calitate mai bună. 

Discursul politic pe înțelesul adolescenților

Cât de pregătiți sunt cei care sunt încă în liceu să facă alegeri electorale, să identifice nuanțe ale unor discursuri politice și să conștientizeze ce proiecte sau idei dintr-o ofertă electorală le-ar putea influența, pozitiv sau negativ, viața lor sau a comunității în care trăiesc? 

Profesorul Bădescu cred că destul de puțin, dar întrebarea este și cu cine îi comparăm.  „Evident cu cetățenii români adulți. Știm din studiile PISA că aproximativ 40% dintre elevii de 15 ani din România au abilități modeste de înțelegere a unor texte scrise. Nu știm cum stau lucrurile pentru cei de 16 și 17 ani, și cu atât mai puțin pentru cei de peste 18. Sperăm că stau mai bine, dar nu suntem siguri pentru că nu avem niciun fel de date”, mai spune politologul, care crede că o parte din explicația la această situație este legată de situația bugetării cercetării în țările UE. 

În același timp, mai adaugă Gabriel Bădescu, participarea la vot, precum și alte forme de participare politică și civică sunt adesea școli ale democrației. De aceea, e posibil ca extinderea posibilității de participare să aibă efecte de ansamblu pozitive.

Politologul Bădescu mai precizează că sunt câțiva experți care afirmă că vârsta minimă ar trebui coborâtă cu mai mult de doi ani tocmai datorită efectelor de învățare democratică. Astfel, Donald Runciman, profesor de științe politice la Cambridge, ar prefera ca votul să înceapă la vârsta de 6 ani, o opinie cel puțin surprinzătoare. Dar el susține că are sens: din Atena antică până în anii 70, erau mai mulți votanți sub 40 de ani decât peste 60. Acum însă statistica s-a inversat. „În orice societate în care vârsta de mijloc și cea a vârstnicilor dețin dominația economică și politică, interesele lor vor predomina”, susține profesorul. Prin urmare, prin vot, cei tineri vor putea să modeleze societatea după interesele lor. 

Apoi, argumentul că cei mici sunt influențabili nu mai ține, zice Runciman. Reamintește că oponenții dreptului de vot pentru femei foloseau exact acest din urmă argument: la ce bun să le dai drept de vot când e clar că vor vota așa cum le cer soții lor. 

Cine îi influențează pe adolescenți

Profesoara Ivona Mihaela Grigorescu, consilier școlar la Colegiul Național „Cuza Vodă” din Huși, crede că tinerii care își doresc să aibă drept de vot de la vârsta de 16 ani își cunosc bine drepturile, responsabilitățile și rolul lor în societate.       

„Cred cu tărie că avem tineri minunați, pe care îi încurajez să fie activi și responsabili în alegerile pe care le fac, care pot fi un factor important în schimbarea ce ne-o dorim cu toții în societate. Dar, să nu uităm, că sub carcasa plină de energie, curaj, care poate părea uneori impenetrabilă, stau fragilitatea și emoția intensă, de multe ori neînțeleasă, vulnerabilitatea, modelul greșit ales, presiunea grupului, ceea ce le poate influența capacitatea de decizie și asumarea în cazul unui vot”, a spus consilierul școlar. 

„Am foarte mare încredere în această generație de adolescenți”

Sociologul Gelu Duminică, profesor asociat al Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității București, crede că, în România, pare că nu suntem pregătiți pentru ceea ce înseamnă votul nici la 45 de ani și le dă credit celor mai tineri. „Eu unul am foarte mare încredere în această generație de adolescenți, pe care îi văd mult mai responsabili și dedicați societății decât eram noi la vârsta lor. Așa că eu sunt pentru! Sunt ei pregătiți suficient? Nu! Este societatea românească, cu adulții ei cu tot, pregătită să pună în practică o democrație participativă? Nu!”, e părerea sociologului.

Gelu Duminică mai crede că sistemul de vot se va schimba, la fel și vârsta de la care o putem face. „Nu știu dacă e momentul, nu știu dacă în opinia unora va fi vreodată momentul, știu însă că se va schimba”, adaugă sociologul.  

Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2020, erau 409 mii tineri de 16 și 17 ani rezidenți în România. Asta înseamnă 2,15% din populația cu drept de vot în același an. Pot fi acei 2% care fac diferența dintre un candidat câștigător și un pierdant sau pot fi acei 2% insignifianți. Totul ține de optică. 
Mai multe despre votul de la 16 ani și țările care l-au introdus, pe Școala 9.

Urmărește-ne pe Google News
Fiul lui Cătălin Zmărăndescu rupe tăcerea după ieșirile tatălui său de la Survivor. „Nu m-a crezut nimeni! Acum știe toată țara”
PARTENERI - GSP.RO
Fiul lui Cătălin Zmărăndescu rupe tăcerea după ieșirile tatălui său de la Survivor. „Nu m-a crezut nimeni! Acum știe toată țara”
Prinsă în pădure cu amantul! O celebră prezentatoare de la noi și-a spulberat căsnicia
Playtech.ro
Prinsă în pădure cu amantul! O celebră prezentatoare de la noi și-a spulberat căsnicia
EXCLUSIV. Tatăl Raisei povesteşte clipele după tragedie: "Ţipam la ei că mi-au omorât copilul. Mi-au spus să termin cu circul"
Observatornews.ro
EXCLUSIV. Tatăl Raisei povesteşte clipele după tragedie: "Ţipam la ei că mi-au omorât copilul. Mi-au spus să termin cu circul"
Horoscop 19 ianuarie 2022. Scorpionii ar fi bine, chiar de la primele ore, să încuie undeva, departe, orice impuls războini
HOROSCOP
Horoscop 19 ianuarie 2022. Scorpionii ar fi bine, chiar de la primele ore, să încuie undeva, departe, orice impuls războini
Maxim a fost răpit de lângă bunica sa. Poliția i-a găsit cadavrul îngropat într-un 'mormânt' de beton
Știrileprotv.ro
Maxim a fost răpit de lângă bunica sa. Poliția i-a găsit cadavrul îngropat într-un 'mormânt' de beton
Prezentatoare TV celebră, concediată după ce şi-a umilit o colegă. Ce a putut spune. Emisiunea ei iese din grilă
Telekomsport
Prezentatoare TV celebră, concediată după ce şi-a umilit o colegă. Ce a putut spune. Emisiunea ei iese din grilă
Cum te ajută un abonament medical să ai grijă de sănătatea ta și a celor dragi
PUBLICITATE
Cum te ajută un abonament medical să ai grijă de sănătatea ta și a celor dragi