Sintagma „se tine de bancuri” se potriveste de minune unui barbat de 44 de ani, din Medias. Angajat la RomTelecom, Gheorghe Calboreanu impresioneaza prin gabarit, dar si prin debit verbal.
In cele peste trei decenii de cand se tine de poante, el a reusit sa adune din „folclor” peste 2.000 de bancuri, reunind situatii, mentalitati, atitudini din viata de zi cu zi a romanilor. Evident ca la loc de cinste se situeaza bancurile cu Bula, precum si cele politice.
Gheorghe Calboreanu e capabil, potrivit afirmatiilor sale, sa spuna bancuri ore in sir, fara intrerupere, intrucat acestea se afla „fisate” in cateva caiete. In functie de titlul lor, bancurile se adreseaza fie copiilor, fie adolescentilor, fie adultilor. In caietele sale, bancurile insemnate cu dunga albastra se adreseaza copiilor, cele cu dunga galbena sunt rezervate tinerilor cu prilejul unor chefuri „de familie”, iar cele cu dunga rosie „sa fie accesibile in tipla, precum „Play-boy-ul” doar adultilor”, dupa cum ne marturiseste el.
Trebuie spus ca, inainte de toate, Gigi Calboreanu este indragostit de muzica, domeniu in care a avut, de altfel, si cele mai multe satisfactii. Absolvent al Liceului de Muzica si Arte Plastice din Sibiu (promotia 1976), barbatul a cunoscut consacrarea ca baterist, unde, in timpul liber, „evolueaza” si in prezent alaturi de alti cinci localnici, fiind invitat la nunti, fie ca vornic, fie pentru a canta. De altfel, Gigi Calboreanu este considerat chiar o mica „personalitate” locala, mai ales ca a avut si sansa de a fi coleg de scoala, dar si de a canta impreuna cu Elena Carstea, Ioan Gyuri Pascu si Adrian Ordean.
„In trupa cu Elena Carstea – isi aminteste Gigi Calboreanu – am participat in 1972, in Iugoslavia, la cea de-a patra editie a festivalului pentru copii „Bucuriile Europei”, unde am obtinut locul I pe batranul continent, primind numeroase elogii, fiind chiar mediatizati in presa vremii. Sase ani mai tarziu, in 1978, am fondat impreuna cu Ioan Gyuri Pascu formatia „Trandafirii negri”, devenita apoi „Onyx”, care a devenit un simbol al „Clubului Tineretului” din Medias”. De altfel, pasiunea pentru bancuri a avut la origine tot muzica.
„Aveam 13 ani si jumatate – sustine Gigi Calboreanu – cand, ca instrumentist, am fost invitat la cateva nunti, unde vornici erau doi „monstri sacri” in bransa, din zona Aiudului, care au reusit sa distreze pe cinste nuntasii. Atunci mi-am notat intr-un caiet primele bancuri, ajungand ca azi numarul lor sa depaseasca 2.000″.
Gheorghe Calboreanu nu ascunde faptul ca incearca de vreo doua luni sa insface premiul cel mare de 50 milioane lei la emisiunea „Banc Show”, difuzata de postul de televiziune Prima TV, dar si ca este decis sa-si adjudece, cu „Bancul zilei”, luna de luna, premiul de un milion de lei pus la bataie de ziarul Libertatea, al carui fidel cititor este. De fapt, visul cel mare al lui Gigi Calboreanu este acela de „a-i distra pe toti romanii prin editarea a doua-trei volume de bancuri, in ideea ca voi obtine si un sprijin financiar din partea unor sponsori”.
Casatorit si tatal a doua fete de liceu, de care este foarte mandru (Ioana Maria si Cristina Georgeta), Gigi Calboreanu spune ca a reusit sa treaca peste momentele dificile ale vietii – care nu au fost putine -, tocmai pentru ca le-a luat ca pe niste glume proaste ale sortii. Mult mai cerebrala, sotia lui Gigi, Rodica, nu gusta intotdeauna glumele convivului sau, nevoit, dupa afirmatiile sale vadit exagerate, „sa mai mananc si pe la cantina, atunci cand vin acasa cu o poanta noua, deocheata”. In realitate, dupa 17 ani de convietuire, Rodica sustine ca s-a obisnuit de mult cu modul de a fi al sotului sau si ca impreuna cu familia se bucura de viata, care „eufemistic vorbind, este cea mai buna… gluma de care are parte un muritor”.