Obeliscul Leilor se află în centrul Parcului Copou, în apropierea Teiului lui Eminescu și, în ciuda vechimii și istoriei sale, nu este unul dintre obiectivele Iașului promovate de municipalitate. Este alcătuit din patru lei sculptați în mare detaliu, deasupra cărora este așezată o bază dreptunghiulară pe care se înalță o coloană ce se îngustează înspre partea de sus. Monumentul nu a mai suferit lucrări de întreținere, conservare sau refacere, iar postamentul a fost mâzgălit și inscripționat.
Primăria nu știe cine a pus boxele
În zona liberă dintre cei patru lei au fost amplasate o serie de difuzoare de mare putere, iar de coloana din piatră sunt legate mai multe cabluri, care le conectează de o rețea care duce spre o scenă amplasată în parc și către Casa de Cultură „Mihai Ursachi”.
Nici primăria și nici reprezentanți ai Casei de Cultură nu au spus cine a pus boxele în monumentul respectiv și cine a avizat lucrarea.
Cum Obeliscul leilor figurează în Lista Monumentelor Istorice ale județului Iași, la numărul 1550, fiind clasificat drept monument istoric în categoria B, reprezentativ pentru patrimoniul cultural local, sunt interzise intervențiile asupra acestuia fără acordul Ministerului Culturii și a direcțiilor pentru cultură la nivel județean.
Mai mult, conform Ordonanței de urgență 228/2000 care reglementează intervențiile asupra monumentelor istorice ca intervenții ce necesită aprobare anterior se numără și „amplasarea definitivă sau temporară de împrejurimi, construcții de protecție, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe și în monumente istorice”.
”E trist cum reușim să ne batem joc de cel mai vechi monument al nostru”
Mai mult, legea prevede sesizarea organelor de cercetare penală dacă au loc amenajări și lucrări neautorizate.
„E trist cum reușim să ne batem joc chiar și de cel mai vechi monument al nostru. Autoritățile, în loc să se mândrească cu Monumentul Regulamentului Organic, îl ignoră. E de văzut cine a reușit performanța să infiltreze printre lei niște megafoane sinistre și să agațe de soclu câteva cabluri, care, la cum sunt prinse unele de altele, nu doar compromit imaginea monumentului, dar par și un real pericol pentru oricine se apropie de ele”, a declarat senatorul USR Dan Lungu.
Ziarul Libertatea a contactat Primăria Municipiului Iași pentru un punct de vedere. Reprezentanții acesteia au refuzat să răspundă explicit, menționând doar că ansamblul respectiv arhitectural este inclus într-un proiect pentru care au fost alocate fonduri încă de la începutul anului pentru proiectare în vederea restaurării.
„În decembrie 2018 a fost finalizată expertiza tehnică la monumentul „Obeliscul Leilor” din Copou. Conform expertizei, monumentul prezintă semne de degradare, dar nu se află într-un pericol imediat. Municipalitatea va realiza proiectul tehnic de reabilitare și va finanța lucrările necesare, desigur cu respectarea condițiilor de intervenție stipulate de legislația protecției monumentelor istorice în vigoare. Conducerea Primăriei Municipiului Iași a solicitat Poliției Locale să manifeste mai multă vigilență în ceea ce privește nu doar acest monument, ci și pentru alte clădiri și monumente de importanță istorică și culturală din oraș”, au specificat reprezentanții Primăriei.
Planurile pentru ridicarea lui au fost făcute de Gheorghe Asachi
Monumentul este strâns legat și de istoria orașului Iași: a fost ridicat de către inginerul Gheorghe Asachi, cel care a organizat primele cursuri de inginerie în limba română, la Iași, în urmă cu mai bine de 200 de ani. Acestuia i-a fost cerut să realizeze planurile pentru Obeliscul cu lei, banii fiind oferiți de boierime și de cler.
Explicațiile istoricilor spun că boierii din Iași au dorit realizarea monumentului și au semnat o petiție adresată domnitorului Mihail Sturza, scopul lui fiind acela de a împăciui cele două mari puteri – Rusia și Imperiul Otoman, care au contribuit la întocmirea Regulamentului Organic.
Acesta din urmă este considerat a fi primul document care are rolul de a reglementa organizarea politico-administrativă și juridică a Principatelor Române, fiind adoptat concomitent, în Țara Românească și în Moldova, în 1831.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro