Cele mai grele confruntări israeliano-palestiniene din ultimii ani se pot transforma într-un război în toată regula. Cum s-a ajuns aici
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ultima rundă de violențe dintre israelieni și palestinieni are loc pe fondul vechiului conflict nerezolvat dintre cele două părți, tensiunile fiind alimentate în ultimele zile de disputele acute din Ierusalimul de Est. Civilii de ambele părți ale graniței au suferit cele mai grele pierderi, dar politicienii, inclusiv liderii Hamas și premierul Benjamin Netanyahu, își văd pozițiile consolidate de conflict, scriu New York TImes, BBC News și The Guardian.
Cuprins:
Cele mai violente confruntări dintre israelieni și palestinieni din ultimii șapte ani s-au intensificat marți noapte, când avioanele israeliene au bombardat ținte din Gaza, iar militanții palestinieni au tras sute de rachete asupra Tel Aviv-ului, a orașului sudic Așkelon și a principalului aeroport din Israel, scrie BBC.
În Gaza, cel puțin 35 de palestinieni, inclusiv 10 copii, au fost uciși până marți seară, iar 203 au fost răniți, potrivit autorităților. Avioanele israeliene au bombardat un bloc care adăpostea printre altele birouri ale Hamas.
În Israel, cinci oameni au fost uciși în urma tirului cu rachete din Tel Aviv, Așkelon și Lod, iar cel puțin 100 de persoane au fost rănite. Marea majoritate a rachetelor au fost însă interceptate de sistemul Iron Dome al Israelului.
În același timp, un val de revolte a izbucnit în cartierele arabe, pe măsură ce cetățenii israelieni de origine palestiniană au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de bombardamentele din Gaza.
Cele mai ample revolte au avut loc marți seară în orașul Lod, lângă Tel Aviv, unde protestatarii au aruncat cu pietre spre polițiști, care au răspuns cu grenade asurzitoare. Protestele au izbucnit după funeraliile unui arab care a murit în timpul confruntărilor de luni.
Presa israeliană a scris despre sinagogi și magazine incendiate, în vreme ce Reuters a relatat un incident în care mai mulți evrei au aruncat cu pietre într-o mașină condusă de un rezident arab.
Pe măsură ce situația a degenerat, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat stare de urgență în oraș. Times of Israel scrie că este pentru prima dată din 1968 când guvernul folosește puterile oferite de starea de urgență, împotriva comunității arabe.
Miercuri dimineață, tirurile cu rachete continuau, sporadic. Un bărbat de 52 de ani și fiica sa de 16 ani din Lod au fost uciși când o rachetă trasă din Gaza le-a lovit mașina.
Comunitatea internațională a cerut ambelor părți să pună capăt confruntărilor, emisarul ONU pentru Orientul Mijlociu spunând că violențele „escaladează într-un război în toată regula”.
Ce a declanșat noile violențe
Ultimele violențe dintre israelieni și palestinieni au izbucnit, așa cum s-a întâmplat și în alte cazuri, pe fondul vechiului conflict teritorial nerezolvat dintre cele două părți.
Există însă un preludiu și un declanșator.
După pașii făcuți de Israel, cu sprijinul administrației Trump, pentru cimentarea controlului asupra teritoriilor palestiniene, speranța unei rezolvări a conflictului este aproape minimă.
O decizie a lui Mahmoud Abbas, liderul Autorității Palestiniene, de a amâna alegerile planificate, a sporit frustrarea palestinienilor, care au ținut ultimul scrutin parlamentar în 2006.
Între timp, alegerile legislative israeliene din martie au alimentat avântul extremei-drepte, aducând Otzma Yehudit, un partid ultranaționalist aliat cu premierul Benjamin Netanyahu, în parlament.
Două sunt principalele evenimente care au declanșat violențele.
Acum o lună, după începerea Ramadanului, palestinienii s-au plâns de restricțiile considerate de ei nenecesare, impuse de poliția israeliană în Ierusalimul de Est. Musulmanii au spus că poliția israeliană îi împiedica să se adune pe treptele din afara Orașului Vechi, o tradiție neoficială după rugăciunile de seară.
Locul este considerat sfânt atât de către musulmani, care îl numesc Haram al-Sharif, cât și de către evrei, care îi spun Muntele Templului.
Pe fondul tensiunilor, violențele dintre tabere au crescut - mai multe clipuri filmate pe străzile orașului au surprins ciocniri între palestinieni și evrei. La sfârșitul lui aprilie, sute de israelieni au mărșăluit pe străzi cântând „moarte arabilor” și s-au ciocnit cu palestinienii.
Organizația militantă Hamas, care controlează Fâștia Gaza, și care este considerată grup terorist de către SUA și UE, a luat neobișnuita decizie de a lansa un ultimatum, în care a cerut Israelului să își retragă forțele din zonă și din cartierul predominant arab Sheikh Jarrah.
Când ultimatumul a expirat, Hamas a lansat un tir de rachete asupra Israelului.
Conflictul a fost alimentat suplimentar de o decizie așteptată a unui tribunal israelian privind expulzarea a zeci de familii palestiniene din cartierul Sheikh Jarrah, casele acestora urmând să fie cedate coloniștilor israelieni.
Decizia era așteptată luni, iar în aceeași zi, mii de israelieni ar fi trebuit să mărșăluiască prin cartierele musulmane într-o paradă provocatoare care sărbătorea capturarea oralului de către israelieni, în războiul din 1967.
În cele din urmă, decizia instanței a fost amânată, iar marșul a fost redirecționat, dar în acel moment, situația scăpase de sub control.
Civilii mor, dar liderii politici își consolidează pozițiile
În vreme ce au provocat zeci de morți și au înspăimântat populația civilă din gaza și Israel, violențele au consolidat poziția lui Hamas și cea a lui Benjamin Netanyahu, scrie New York Times.
Ambele tabere au folosit din plin în conflict simbolismul orașului sfânt. Armata israeliană și-a denumit operațiunea „Gardienii Zidului”, o referire la vechiul zid al Orașului Vechi.
Hamas a avut propriul nume de cod: „Săbiile Ierusalimului”.
Conflictul a permis Hamas să își reinstituie poziția de lider al rezistenței palestiniene. Organizația a susținut că tirul cu rachete este un răspuns direct la acțiunile poliției israeliene din Ierusalimul de Est.
Hamas s-a prezentat ca un protector al palestinienilor și al locurilor sfinte ale acestora.
Conflictul permite totodată Hamas să își întărească poziția în fața grupării rivale palestiniene Fatah și a lui Mahmoud Abbas, liderul Autorității Palestiniene, care exercită o autonomie parțială asupra unor părți din Cisiordania.
Pentru Netanyahu, conflictul, și diviziunile pe care acesta le creează între grupările opoziției, care acum încearcă să formeze un guvern, i-au oferit o mică șansă de a rămâne totuși la putere. Și asta în ciuda faptului că el însuși nu a fost capabil să formeze un executiv.
Mansour Abbas, un politician islamist al cărui partid menține balanța puterii parlamentare, a anulat negocierile pentru formarea unei coaliții, luni, în momentul în care conflictul a devenit inevitabil. Iar ministrul apărării Benny Gantz, care a promis să îl dea afară pe Netanyahu de la șefia guvernului, este acum prea ocupat pentru discuții politice.
„Este istoria fiecărui război dintre Israel și Hamas”, a explicat pentru New York Times Ghassan Khatib, analist politic la Universitatea Birzeit din Cisiordania.
Ambele guverne „ies victorioase, iar populația Gazei pierde”, a observat acesta.
Administrația Biden, prinsă nepregătită
Președintele Joe Biden a venit la Casa Albă crezând că poate amâna chestiunea israeliano-palestiniană, pentru a se concentra pe problemele interne, mai importante pentru el și pentru alegători. Planurile i-au fost date peste cap.
Noile violențe au prins administrația pe picior greșit, fără o strategie clară, scrie The Guardian. Nu există nici măcar o persoană nominalizată pentru preluarea postului de ambasador în Israel.
Administrația Trump a afectat rolul de mediator al SUA, adoptând o poziție de susținere unilaterală pentru Benjamin Netahyahu și pentru politicile sale la adresa palestinienilor.
Principala sa victorie pe plan extern, Acordurile Abraham, au dat startul normalizării relațiilor Israelului cu mai multe monarhii din Golf, dar în același timp au subminat cauza palestiniană.
Trump, scrie The Guardian, a considerat aceste acorduri drept o înfrângere pentru palestinieni, a căror luptă ar fi fost abandonată de arabii din Golf. Între timp, Trump a părăsit Casa Albă, iar efectele politici administrației sale au ajuns să îl bântuie pe succesor.
„Se pare că strategia de a aduce câțiva oameni bogați din Emirate să-și facă selfie-uri la Tel Aviv nu produce de fapt pace între israelieni și palestinieni”, a observat pe Twitter consilierul pe politică Externă al lui Bernie Sanders, Matt Duss.
O reuniune a Consiliului de Securitate al ONU fără rezultat
Prima reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, organizată luni la solicitarea Tunisiei, s-a încheiat fără o declaraţie comună din cauza reticenţei Statelor Unite de a adopta „în această etapă” un proiect de text propus de Norvegia.
Acest proiect de declaraţie, obţinut de AFP, fără a condamna violenţele, solicita „Israelului să oprească activităţile de colonizare, demolările şi expulzările” palestinienilor, „inclusiv în Ierusalimul de Est”, sursă de tensiuni în ultimele săptămâni.
Proiectul de declaraţie mai cerea celor două părţi „să se abţină de la adoptarea de măsuri unilaterale care să exacerbeze tensiunile şi să submineze viabilitatea soluţiei celor două state”, solicita reţinere, precum şi evitarea oricăror provocări, cu respectarea „statu-quo-ului istoric al locurilor sfinte”.
În aceste condiții, Consiliul de Securitate va organiza miercuri o nouă reuniune consacrată violenţelor, informează AFP, citând surse diplomatice.
Noua sesiune cu uşile închise a fost solicitată de Tunisia, Norvegia şi China.
Întrebat marţi dacă SUA se mai opun unei declaraţii a Consiliului de Securitate, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price, a refuzat să răspundă direct.
„Vrem să vedem măsuri, indiferent dacă acestea provin de la guvernul israelian, Autoritatea Naţională Palestiniană sau Consiliul de Securitate al ONU, care să servească nu pentru a provoca sau a escalada, ci pentru a dezescalada”, a spus Ned Price.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
