Culmea GDPR: Ministerul Muncii a ținut 10 ani pe site un tabel cu peste 2.000 de CNP-uri de specialiști
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Lista, denumită ”BAZĂ DATE - Persoane abilitate după HG 1425/2006”, a fost urcată acum un deceniu și scoasă ieri, după întrebarea pusă de Libertatea. În ultimii zece ani, Codurile Numerice Personale ale evaluatorilor de risc și inspectorilor de protecția muncii au rămas la vedere. Mai mult, acestea au fost copiate și multiplicate și pe pagini de stocare documente.
Cuprins:
Toate aceste date cu caracter personal nu erau înainte greu de găsit. Oricine ar fi căutat pe Google un nume din acel tabel, ar fi putut fi direcționat către lista uitată la vedere pe site-ul Ministerului Muncii.
Tabelul, denumit ”BAZĂ DATE - Persoane abilitate după HG 1425/2006”, conține, practic, toate datele evaluatorilor de risc și ale inspectorilor de protecția muncii avizați de minister.
Cu informații grupate în 5 coloane. Județul, nume plus adresă și date de identificare ale firmei, nume, curs/furnizor și, un exces de zel în ale transparenței, CNP-ul.
Sunt 2.054 de CNP-uri publice de mai bine de un deceniu pe site-ul Ministerului Muncii.
Un deceniu de prea multă transparență
Tabelul e datat 25 martie 2009 și publicat de Ministerul Muncii, în actuala variantă, un an mai târziu.
A rămas online vreme de un deceniu. Până ieri, 3 noiembrie, când acesta a fost scos, după ce Libertatea a adresat întrebarea oficială către Ministerul Muncii.
Doar că, de atâția ani, tabelul n-a rămas numai pe pagina ministerului.
După ce a fost descărcat, cel mai probabil, de pe pagina web, a fost urcat și în alte locuri. Ca de exemplu platforma SCRIBD, în care utilizatorii pot aduce, la schimb, un document aleatoriu pentru a putea descărca unul dorit.
Nu e singurul loc de pe internet unde există un duplicat al documentului pus la liber de Ministerul Muncii.
Utilizarea CNP-urilor și lăsarea lor la liber pe internet nu are niciun sens. Care să fie interesul legitim?
Avocat consultat de Libertatea:
Alți experți au scăpat de CNP-uri la vedere
Cum procedează alte ministere în cazuri asemănătoare? De exemplu, pe site-ul Ministerului Justiției există o bază de date cu experții judiciari din România. Tabelul conține mai multe coloane decât precedentul, dar nicidecum CNP-urile.
Are numele expertului, județul din care provine, numărul de autorizație, telefonul de contact, adresa, localitatea și specialitatea. Șapte coloane. Toate, elemente relevante.
Au șters lista, răspunsul oficial întârzie
Libertatea a contactat mai mulți experți din listă, însă niciunul nu a dorit să își exprime părerea despre acest caz. Ce răspuns a oferit, totuși, Ministerul Muncii?
Primul, indirect: imediat după solicitarea oficială și confirmarea de primire a întrebării, documentul a dispărut de pe site. În locul său apare mesajul clasic al unui articol scos de pe o pagină web, ”The requested URL was not found on this server”, (”Adresa URL solicitată nu a fost găsită pe acest server”).
Cel oficial n-a venit încă, iar Libertatea îl va publica de îndată ce-l va primi.
Expert în protecția datelor: “Evident că GDPR interzice astfel de prelucrări”
Ziarul a luat legătura și cu Cristiana Deca, expert în protecția datelor, cu o experiență de peste 8 ani în domeniu.
”Este complet împotriva GDPR-ului, a ceea ce înseamnă relația cu administrația publică, relația cu instituțiile de stat.
Evident că GDPR interzice astfel de prelucrări, interzice publicarea Codului Numeric Personal, adică a datelor ce pot fi catalogate drept sensibile. Nu era nevoie de el. Pentru a abilita aceste servicii era suficient numele și CUI-ul, pentru că ei sunt experți persoane juridice, deci Codul Numeric Personal nu ajută la nimic în a-i acredita”, explică Deca.
”Mesajul general ar trebui să fie că, indiferent de tipul serviciului abilitat, nu ar trebui să fie publicate atribute ale persoanei fizice”, adaugă ea.
În anumite contexte, CNP-ul este dată personală sensibilă. De exemplu, dacă o cauți pe una din persoanele din listă cu CNP-ul și poți afla date despre ea.
Cristiana Deca, expert în protecția datelor:
Responsabilii în protecția datelor
Expertul conchide cu o statistică referitoare la DPO, responsabilii cu protecția datelor: ”Practic, auditorul intern al instituției pe această zonă. Care ar trebui să-și dea cu părerea despre publicarea unui tabel. Ce trebuie să mai scoatem de acolo? Persoana respectivă trebuie să le spună asta. În momentul de față, toate instituțiile din țară sunt obligate să aibă acest responsabil”, conchide Cristiana Deca.
În acest moment, conform expertului, în România există în jur de 12.000 de DPO, atât în sectorul public, cât și în cel privat.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
