Vorbim cu Dan Jurcan și despre profilul alegătorilor de la parlamentare, așa cum rezultă dintr-o analiză făcută de IRES pe grupe de vârstă, studii și mediu a votanților partidelor intrate în Parlament.

Cele mai importante declarații ale lui Dan Jurcan:

Fenomenul AUR și cum l-a ratat presa. Dacă presa ar fis scris mai mult, mai bine, ar fi ajuns la 10 procemte? Ar fi luat mai puțin sau mai mult.

  • E discutabil, pentru că e clar că există un astfel de curent în societate. Teoretic, putem porni de la ipoteza că ei au au ajuns la 10% mizând doar pe acea strategie de gherilă electorală, pentru că asta a fost; a fost o strategie de gherilă electorală pe rețelele de socializare, dar și pe contactul de la om la om.
  • Au avut rețele la nivel local foarte bune, au mers până în ultimul sat cu acest mesaj și asta a fost rețeta de succes.
  • Putem porni de la o ipoteză: dacă ei au reușit să scoată 10% în aceste condiții în care a existat un boicot al mainstream-ului din media la adresa AUR, ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi avut și sprijinul unui post de televiziune?
  • E discutabil aici, pentru că la fel de bine ar fi putut avea loc acel proces de ”dezvrăjire”, în sensul că, atunci când nu există suficientă informație despre o anumită entitate – în cazul acesta vorbim despre un partid – oamenii își pun speranțele, își pun propriile decepții, propriile proiecții în acea entitate.
  • Cred că a avut loc și acest fenomen, iar de fapt, fenomenul de construire a reprezentării sociale despre AUR, a imaginii publice are loc abia acum. În general, când vorbim despre imagine publică, ne referim strict la notorietate și încredere.
  • Notorietatea se construiește acum și, de fapt, are loc un paradox: pe măsură ce AUR este atacat din ce în ce mai mult, notorietatea lui crește.
  • Mă uitam ieri pe Google și George Simion avea în jur de șapte milioane de căutări. Astăzi, la ora 11:00, are 8,5 milioane, deci a crescut de ieri până astăzi.
  • Vedeți, e un proces în creștere, dar în același timp asta arată că există o foame de informații. Și e un proces extrem de interesant, care ține mai degrabă de psihologie socială, de felul în care construim o anumită reprezentare inclusiv despre partidele politice.

  • Vă spuneam de strategia de gherilă. S-au dus exact acolo unde nu s-au dus ceilalți. În timp ce toate partidele stăteau bine mersi pe Facebook sau unii lideri stăteau în izolare, au ignorat aproape complet toate aceste interdicții și am văzut că este vorba de pelerinaje, i-am văzut la metrou, i-am văzut peste tot. Cred că au reușit să creeze vizibilitate prin absența celorlalți.
  • A existat și un orizont de așteptare pe un spațiu politic care a fost lăsat liber.
  • Nu este publicul PRM. 40% dintre votanții AUR sunt tineri. Publicul PRM era un public nostalgic, relativ îmbătrânit.
  • Ei reprezintă cu totul și cu totul altceva aici și vedem că există acest curent în societate. Naționalismul a fost abandonat.
  • PSD a avut oarecum această componentă naționalistă asumată de Liviu Dragnea în 2016, dar după plecarea lui, a fost un spațiu abandonat și captat de către cei de la AUR.
  • Ca să revin la ce spunea Dan Tapalagă, a existat un proces de boicotare foarte interesant al celor de la AUR. Foarte puține televiziuni i-au avut drept invitați.

Credeți că au greșit jurnaliștii? Credeți că este un rateu?

  • Rolul jurnalistului e să informeze, dar și jurnaliștii sunt oameni. Pe 1 decembrie nu doar Mirel Palada știa că AUR este undeva la 6-7%. Și în sondajele pe care noi le-am făcut la IRES știam acest lucru.
  • Personal, am refuzat să cred acest lucru și în ziua votului. Căutam tot felul de răspunsuri legate de metodologie. De ce? Pentru că este acest fenomen de atenție, de retenție și de prelucrare selectivă a informației. Suntem oarecum supuși acestui fenomen de denaturare a realității, pentru că atunci când apar informații noi, informații care nu sunt oarecum în consonanță cu ceea ce știm deja sau cu propriile convingeri, avem această tendință de a le respinge.
  • Acea obiectivitate în prelucrarea informației e în teorie. În realitate, suntem oamenim suntem subiectivi și suntem supuși propriilor erori.
  • Probabil că dacă presa ar fi informat mai mult, ar fi câștigat mai mult.
  • Trebuie să ne uităm puțin la prezență. Au fost 30% și nimeni nu vorbește despre cei 70% care nu au mers la vot. Studiile noastre arată că peste 90% dintre români sunt total dezamăgiți de partidele politice. Ori ei au venit cu un mesaj nou.
  • Există un bazin electoral care rezonează la curentele extremiste, emoționale, dar din experiența ultimilor 30 de ani, știm că ele nu depășesc 20-25%.
  • Chiar dacă ar fi fost o creștere mai mare, nu cred că ar fi depășit 12-13%. Ne gândim să facem un sondaj postelectoral, să vedem unde se află AUR acum, după o săptămână, două de expunere mediatică intensă.

Credeți că va putea să crească AUR? Și de la ce partid ar putea continua să ia votanți?

  • Este greu de presupus. E posibil să mai aibă o creștere conjucturală, pentru că este efectul de noutate, dar nu cred că votanții marilor partide sau a celorlalte partide consacrate vor migra spre AUR.
  • AUR este expresia unor nemulțumiri sociale. Este o mișcare care a venit pe un fond care deja există în alte state. Haideți să ne uităm la Polonia, Ungaria.
  • E surprinzător că, spre desoebire de USR Plus, care nu are o doctrină foarte clară, cei de la AUR au patru-cinci puncte care îi poziționează foarte clar.
  • Înainte de a intra în direct, vorbeați despre cum asimilăm informațiile, despre rețelele de socializare și despre spirala aceasta a tăcerii și care ar avea legătura cu frica de a fi respins.
  • Am auzit de foarte multe ori vorbindu-se despre spirala tăcerii și cum funcționează ea. În realitate, suntem animale sociale, simțim nevoia de a avea apartenență la un grup.
  • Lucrul acesta se întâmplă pe Facebook și în viața reală. Oamenii au refuzat să dea like-uri sau să promoveze informațiile despre AUR, tocmai pentru a nu fi respinși. Cred că lucrul acesta s-a întâmplat și în rândul jurnaliștilor.
  • Există această teamă de a nu fi excluși dintr-un anumit grup și asta ne face să ne conformăm la ceea ce înseamnă opinie majoritară a grupului. Și ăsta e un mecanism prin care respingem informațiile noi și trăim un anume subiectivism care poate fi unul de grup.
  • Într-un fel, fiecare dintre noi am fost victimele propriei bucle pe rețelele de socializare. Și de aici a apărut și surpriza.

Care este profilul votanților câștigătorilor?

  • La PSD se remarcă o schimbare interesantă față de 2016, atunci aveam 52-55% pensionari. Ori acum vedem că ponderea celor peste 65 de ani este la 32%. A scăzut numărul pensionarilor și au reușit să atragă și tinerii.
  • Electoratul PSD și al PNL-ului nu diferă foarte mult. Avem o ușoară creștere a ponderii tinerilor la PNL, dar vedem că și la PNL 21% sunt formați din cei de peste 65 de ani.
  • În schimb, electoratul USR Plus și al celor de la AUR este un electorat foarte tânăr. Cei până în 35 de ani au 45% la USR Plus și 40% la AUR. În schimb, sunt foarte puțini vârstnici.
  • Dar există o diferență între electoratul USR Plus și al celor de la AUR la școlaritate. În cazul USR Plus avem 37% studii superioare, pe când la AUR avem numai 8%.
  • Din punctul de vedere al studiilor, electoratul AUR este mai degrabă apropiat de electoratul PSD, adică un electorat predominant cu studii elementare și studii medii.

Ar trebui să ne temem de ascensiunea AUR?

  • Sunt două cifre: tinerii, deci când ai 40% din electorat format din tineri, asta înseamnă că au reușit să găsească un mesaj cu care să rezoneze.
  • Închiderea piețelor a stimulat coarda naționalistă.
  • Cei de la AUR vin din Coaliția pentru Familie și e clar că pe acest fond valorile tradiționale au rezonat mult mai mult.
  • Aici a fost greșeala guvernului liberal de a comunica cu cetățenii, pentru că au impus mai degrabă restricții decât să le explice. L-au tratat pe cetățean ca pe un posibil infractor și acest tip de atitudine i-a iritat pe cetățeni. Cei de la AUR au reușit să fructifice electoral și acest tip de dimensiune.

AUR a reușit să obțină aproape 600.000 de voturi și să intre în Parlament alături de PSD, PNL și UDMR, ajungând într-un timp foarte scurt, dintr-un partid necunoscut, ”marea surpriză” a alegerilor parlamentare în pandemie.

Sociologii spun că sondajele interne indicau o plasare la 5% la începutul lui noiembrie și o creștere cu 1-2 procente în doar două săptămâni, dar
institutele de sondare nu au reușit să vadă nici măcar tendința AUR de a ajunge ”fenomenul” acestor alegeri. Presa a ratat și ea ocazia de a scrie cine sunt oamenii din AUR care vor să ajungă în Parlament, înainte ca mai mult de jumătate de milion de alegători să fie convinși că partidul lui George Simion răspunde nevoilor lor.

Unul dintre liderii liberali a remarcat sondajele și, conform relatărilor unui coleg al său, a folosit întâlnirea din 24 noiembrie de la Vila Lac cu Klaus Iohannis ca să-i spună ”Domnule președinte, pe mine mă neliniștește AUR”. Șeful statului a făcut ceea ce oamenii prezenți au descris ca ”o grimasă”, a cerut argumente și, neprimindu-le, a mers mai departe. 

Emisiunea Adriana Nedelea LA FIX poate fi urmărită de la ora 11.00 și de la ora 13.00, pe site-ul Libertatea și pe pagina de Facebook.

Citeşte şi:

Elefantul galben-negru din cameră. Cum am ratat noi, presa, fenomenul AUR

Înfrângerea lui Klaus Iohannis: votanții nu sunt toxici, iar AUR are cei mai mulți tineri după USR-PLUS, dublu ca pondere față de PSD și PNL!

Sociolog, despre cum au ratat sondajele fenomenul AUR: „E clar că nu au «pescuit» la grămadă. Mesajele lor au fost țintite”

Singura condiție pusă de Reghecampf la divorț! Anamaria Prodan a izbucnit în râs: „Are așa, niște chestii! Și?!”
PARTENERI - GSP.RO
Singura condiție pusă de Reghecampf la divorț! Anamaria Prodan a izbucnit în râs: „Are așa, niște chestii! Și?!”
BOMBĂ! Singura soluție SALVATOARE pentru ieșirea României din criza sanitară. Rafila a făcut anunțul
Playtech.ro
BOMBĂ! Singura soluție SALVATOARE pentru ieșirea României din criza sanitară. Rafila a făcut anunțul
Povestea dispariției Andreei, copila de 5 anișori găsită îngropată sub casa tatălui, după 15 ani, în Neamț
Observatornews.ro
Povestea dispariției Andreei, copila de 5 anișori găsită îngropată sub casa tatălui, după 15 ani, în Neamț
Horoscop 21 octombrie 2021. Săgetătorii s-ar putea să se confrunte cu situații neplăcute la serviciu
HOROSCOP
Horoscop 21 octombrie 2021. Săgetătorii s-ar putea să se confrunte cu situații neplăcute la serviciu
Protest inedit la Roma. Fostele stewardese de la Alitalia s-au dezbrăcat în centrul capitalei în semn de protest
Știrileprotv.ro
Protest inedit la Roma. Fostele stewardese de la Alitalia s-au dezbrăcat în centrul capitalei în semn de protest
Frumoasa sportivă a ţării, şocată după ce şi-a făcut analizele. Ce rezultat a citit: "Homosexualitate, risc ridicat". "Diagnosticul" medicului a bulversat-o
Telekomsport
Frumoasa sportivă a ţării, şocată după ce şi-a făcut analizele. Ce rezultat a citit: "Homosexualitate, risc ridicat". "Diagnosticul" medicului a bulversat-o
Curățarea nu este același lucru cu dezinfectarea. Află care sunt diferențele
PUBLICITATE
Curățarea nu este același lucru cu dezinfectarea. Află care sunt diferențele