Elefantul galben-negru din cameră. Cum am ratat noi, presa, fenomenul AUR
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O datorie irosită. Sau „politica struțului care bagă capul în nisip”, după cum spune jurnalistul Dan Tăpălagă. Așa caracterizează, în câteva cuvinte, mai multe redacții relația dintre presă și publicul său la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020. Un partid nou, AUR, a căpătat încrederea a 10% dintre votanți fără ca nicio instituție media de audiență să relateze opțiunea politică și mobilizarea acestor oameni, într-un număr care a ajuns de dimineața până seara la o jumătate de milion de compatrioți. În condițiile în care, pe ansamblu, au fost mai puțini cu 1,3 milioane de votanți în 2020 față de 2016, o energie nemaivăzută a străbătut societatea românească și noi, custozii informației, n-am avut informații suficiente despre ea sau, conform unor mărturii din unele instituții de presă, am neglijat-o.
Cuprins:
- Invizibil, dar nu pentru toți
- Dan Tăpălagă (G4Media). „Am luat decizia editorială greșită să îi ignorăm”
- Tăpălagă: Presa a mai făcut greșeala asta acum 20 ani
- „Dă-i toată informația și lasă-l pe el să decidă”
- Andrei Luca Popescu (Radio Europa Liberă România): „AUR păreau niște marginali”
- Adrian Ursu (Antena 3): „Abia târziu a început să se ridice acul pe măsurători, în dreptul AUR”
- Ursu: Avocata Șoșoacă, prea exaltată pentru Antena 3
- Tolontan (Libertatea și GSP): „Am eșuat să-i întrebăm”
- Gabriel Bejan (Hotnews): „Nu e că nu i-am văzut pe oamenii ăștia, ci nu le-am dat acea identitate de AUR”
- Victor Roncea (Active News): „În substanța sa pare să fie un partid al structurilor”
„AUR a început să apară în sondajele noastre interne pe la începutul lui noiembrie, cam cu 5%. La jumătatea lui noiembrie, deja avea 6-7%”, explică un specialist de la o casă de sondaje cu care a discutat Libertatea și care a dorit să rămână anonim.
A fost o creștere pe ultima sută de metri. În campanie s-a întâmplat asta. Campania a fost pentru ei un boom, un catalizator, un accelerator.
Sociolog:
Cifrele au oscilat, dar chiar în ultima săptămână a campaniei, într-unul dintre aceste sondaje, AUR a obținut mai mult decât la alegeri. „Partidul era pe un trend crescător masiv”.
Datele nu au fost comunicate însă public, pentru că, legal, respectivele institute aveau drept clienți partidele, nu media. „Noi, de obicei, în campaniile electorale, nu dăm sondaje decât foarte rar, doar dacă avem colaborări cu o instituție mass-media. De obicei, facem exit poll. Și atunci toate sondajele pe care le facem sunt pentru calibrare și pentru pregătirea exit poll-ului”.
Aceste sondaje de calibrare au ajuns la destinatarii institutelor, PSD și PNL. Ce au făcut cu ele?
Unul dintre liderii liberali a remarcat sondajele și, conform relatărilor unui coleg al său, a folosit întâlnirea din 24 noiembrie de la Vila Lac cu Klaus Iohannis ca să-i spună: „Domnule președinte, pe mine mă neliniștește AUR”. Șeful statului a făcut ceea ce oamenii prezenți au descris ca „o grimasă”, a cerut argumente și, neprimindu-le, a mers mai departe.
Invizibil, dar nu pentru toți
„Lumea spune că AUR nu a fost în presa mainstream și că partidul nu a fost vizibil. Totuși, Simion a fost cu autocarul acela prin țară. Nu a fost vizibil pentru populația care acum spune că nu a fost vizibil, lumea care stă în anumite bule pe Facebook, securizate și controlate de propriile viziuni. Bula în care ești, din ea nu prea ieși. Cred totuși că el a fost vizibil pentru populația pe care o țintea el”, adaugă specialistul.
„De asemenea, nu poți să spui că Simion nu a existat și a apărut de nicăieri. Arată că tu ești total ignorant, ca om de comunicare, ca jurnalist. De ani de zile, recurent, auzeai de Simion din perspectiva viziunilor lui unioniste”, completează sociologul.
Cifrele sondajelor erau dedicate, prin contract, partidelor, care au plătit pentru ele. Dar, de regulă, presa le află, pe surse. Fie de la sociologi, fie direct de la partide. Acest caz nu a făcut excepție, mai multe redacții susțin că le-au avut. Excepție e ce s-a întâmplat mai departe.
Dan Tăpălagă (G4Media). „Am luat decizia editorială greșită să îi ignorăm”
Dan Tăpălagă, jurnalist la G4media, spune că i-a „văzut” mai întâi pe simpatizanții AUR în comentariile de pe site, în „subsolul” articolelor, cu cel puțin o lună și jumătate înainte de alegeri, dar și în unele sondaje ale partidelor.
„În timpul campaniei, discuți cu partidele, ce sondaje aveți, ce spun sondajele. Și oamenii ăștia ne-au spus, vedeți că apare o chestie bizară, apare un partid, AUR, nu știm ce-i cu el”, povestește jurnalistul.
Au dezbătut în cadrul redacției ce strategie editorială să apuce.
„Suntem între ciocan și nicovală. Dacă scriem despre ăștia, îi scoatem din subsolul paginii, din subsolul comentariilor, și îi scoatem la lumină. Aprindem reflectorul pe ei. Aprinzând reflectorul pe ei, ești ca la detergenți. Dacă vorbești de bine sau de rău, nu mai contează. E principiul de marketing înjură-mă, să știe lumea despre mine. Dacă e o creație artificială, dacă nu-i nimic pe bune în toată povestea asta, și realitatea votului e că sunt la 1-2% și noi scriem ca proștii despre ei?”, relatează, franc, Tăpălagă.
Am luat decizia editorială greșită să îi ignorăm (...) gândindu-ne că s-ar putea să fie un balon de săpun.
Dan Tăpălagă:
Au adoptat „politica struțului care bagă capul în nisip”. „Am crezut că dacă îi ignorăm, ei nu există”.
„Și greșeala asta nu mai trebuie să o facem. Ne-am dat seama că e un fenomen. Artificial sau nu, ajutați de sistem sau nu. Genuin sau nu. Ei erau acolo, existau și trebuia să scrii despre ei”, explică Tăpălagă.
„Noi trebuia să scriem. Să expunem, să zicem cine sunt, iar oamenii ăia de bună credință care au votat cu ei aveau toată informația și decideau ei dacă ăștia merită votați sau nu”.
Tăpălagă: Presa a mai făcut greșeala asta acum 20 ani
Ziaristul spune că presa a mai făcut greșeala asta acum 20 de ani, pe vremea lui Vadim Tudor. „Și atunci ne-am mirat, cum a ajuns Vadim la 30%? Păi, pentru că noi ne uitam în altă parte”.
A existat și atunci un boicot din partea presei, care a zis, uite, se umflă Vadim Tudor cu PRM. O bună parte a presei a înțeles că nu e ok să îi dai microfon, să îi dai expunere unui personaj ca Vadim Tudor, care asta vrea, să vorbești despre el, chiar dacă la modul negativ, să îl scoți din underground la lumină, să îl aduci de pe margine, unde era el, în mijloc, în joc.
Dan Tăpălagă:
Mare parte din presă nu l-a chemat la interviuri, nu a mers la conferințele lui. „Și a fost o greșeală. A fost o greșeală, pentru că a ajuns în turul doi”, spune jurnalistul.
„Dă-i toată informația și lasă-l pe el să decidă”
Partidele ignorate de presa mainstream pot chiar să beneficieze de pe urma acestui boicot, pentru că beneficiază de „statut de samizdat”, iar „samizdatul ajută partidele extremiste, ele se hrănesc din asta”.
„Iluzia asta că eu, ca jurnalist, pot juca rol de arbitru în societate, că decid eu cine e și nu e bun, e o greșeală”, adaugă Tăpălagă.
„După 27 de ani (de presă, n.r.), ajung tot timpul la concluzia asta. Degeaba încerci tu să faci pe marele judecător și să împarți dreptatea ta, în ghilimele, ăla e bun, ăla e rău, pentru că publicul o să decidă tot timpul altfel. Dă-i toată informația și lasă-l pe el să decidă”, concluzionează ziaristul.
Andrei Luca Popescu (Radio Europa Liberă România): „AUR păreau niște marginali”
Andrei Luca Popescu, jurnalist la Radio Europa Liberă România, spune că știa de cei de la AUR dinainte de alegeri, dar nu a intuit tracțiunea pe care o căpătaseră în societate.
„AUR păreau niște marginali. Nu puteai să te concentrezi ca ziarist pe mesajele lor, pentru că le făceai platformă la toate teoriile conspirațiilor, negaționisme, antipandemie, anti-COVID, extremisme. Și ne-a luat pe toți prin surprindere”, explică ziaristul.
Multe dintre figurile centrale din conducerea AUR „existau și înainte”, erau „mici celebrități” în bula lor de Facebook. „Nu ne-am prins însă că s-au reunit sub această formulă AUR”, spune Popescu.
„Cumva lovitura e așa năucitoare, că începi să cauți explicații tot mai alambicate, pe servicii secrete, trolii de la Moscova, când, de fapt, din ce am mai vorbit și cu sociologi, explicațiile sunt destul de simple. Oamenii ăștia au făcut niște audiențe năucitoare pe Facebook, numai că, celor mai mulți dintre noi, nu ne apăreau sub nas. Facebook-ul așa funcționează. Dacă nu ai interese comune cu un mesaj sau cu un personaj, nu vei ști nimic despre existența sa pe Facebook, nu ți-o bagă în feed. Oamenii și-au targetat mesajele foarte bine. Deci cam asta e explicația de ce au zburat sub radar”, adaugă jurnalistul.
Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă România, George Simion a spus că el, personal, a coordonat campania AUR de targetare online.
Adrian Ursu (Antena 3): „Abia târziu a început să se ridice acul pe măsurători, în dreptul AUR”
Adrian Ursu, directorul editorial al Antenei 3, spune că postul de televiziune l-a avut invitat în timpul campaniei electorale, de câteva ori, pe Dan Tănasă, activist antimaghiar aflat pe listele AUR Mureș pentru Camera Deputaților.
„Dar mai degrabă a fost invitat în virtutea unei relații vechi, nu neapărat dintr-o premoniție politică. Nu are sens să ne-o arogăm, neavând-o”, precizează Ursu.
„Ca observație, inclusiv personală, cred că acum o lună am constatat prezența foarte intensă, chiar intruzivă, a reprezentanților AUR în mediul online. Am descoperit că există și o eficiență a rostogolirii mesajelor lor. (...) În zona de comentarii, conțineau în jur de 20-30% referiri directe la AUR și îndemnuri de vot către AUR. Era o activitate extrem de vizibilă, asumată și militantă”, relatează directorul editorial al Antenei 3.
Ursu spune că a semnalat către două case de sondaje că e important să privească cu atenție fenomenul AUR și să-l aibă în vedere pentru exit poll-ul din seara alegerilor.
„Mă așteptam să fie acoperit de ceea ce numesc sociologii spirala tăcerii în momentul în care se fac interviurile teren și cele telefonice. Cumva s-a dovedit că așa a fost, pentru că abia târziu a început să se ridice acul pe măsurători, în dreptul lor. (...) Ecoul s-a răspândit pe un interval foarte scurt. O creștere foarte accelerată s-a înregistrat în ultimele 3-4 luni și a avut mare legătură cu contextul pe care l-am traversat cu toții anul ăsta”, adaugă jurnalistul Antena3.
„AUR e un partid care a fost ajutat să crească, dintr-un calcul tactic, dar care s-a urcat pe un curent social existent”, crede Ursu. „E și rezultatul unui drenaj al nemulțumirii și al nereprezentativității”.
Ursu: Avocata Șoșoacă, prea exaltată pentru Antena 3
De ce nu au vorbit totuși redacțiile despre AUR, dacă îi observaseră în comentarii și în sondaje?
„Nu aveam ce să preluăm în dezbatere, în analiză. Nu erau expuse planuri, doctrine, linii de acțiune. Ceea ce se vehicula în spațiul public, fie și virtual, erau mai degrabă dezavuări ale acțiunilor partidelor clasice, delimitări de acestea”, explică Ursu.
AUR are în componența sa „persoane foarte decente, personalități din lumea artistică, intelectuali”, alături de alte figuri, „uneori mai exaltate”, pe care Antena 3 nu a dorit să le promoveze, adaugă adaugă directorul editorial al postului.
„Doamna avocat (Diana Șoșoacă, viitor senator AUR Iași, n.r.) făcea parte din această categorie, ori noi nu voiam să promovăm așa ceva. Nu ne propunem să adresăm oamenilor îndemnuri de a nesocoti reguli impuse de autorități, chiar dacă le socotesc abuzive. Pentru asta există căile legale pentru a te apăra la ele. Noi nu instigăm la anarhie”, spune Ursu.
Tolontan (Libertatea și GSP): „Am eșuat să-i întrebăm”
Ziarul Libertatea, unde apare acest articol, nu a făcut excepție. Un editorial, publicat în dimineața de după alegeri, și semnat de Cătălin Tolontan, a început cu paragraful: „Înainte de orice, onest, e de spus că nu am văzut ca jurnaliști întruparea politică a acestei mișcări a nemulțumiților, a lui «jos masca», într-un fel atât de masiv cum a reușit-o duminică, 6 decembrie 2020, mișcarea AUR”.
<strong>Iar într-un e-mail către redacție, în calitate de coordonator editorial, același jurnalist a numit situația „un rateu”. </strong><br>
Una dintre explicațiile mesajului intern, pe baza discuțiilor din redacția Libertatea, era aceea că, în condițiile pandemiei, presa face mai puțin teren. Contactul fizic cu oamenii, cunoscuți, dar mai ales necunoscuți, din care se nasc în mod normal știrile cu grad mare de noutate, s-a diminuat. O recapitulare a situației a arătat însă faptul că tendințe fuseseră semnalate, de pildă doi ziariști care scriu pentru Libertatea de doi ani din diaspora, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, întâlniseră comunități în care oamenii își mărturisiseră preferința pentru AUR.
<strong>Reportera Maria Andrieș, care a făcut teren în tot anul 2020, prin toată țara, mai ales în zonele rurale, a răspuns însă că „AUR a câștigat online și mai puțin om la om”. </strong><br>
„Profesia noastră presupune, înainte de orice, să punem întrebările potrivite. În privința nemulțumirii oamenilor, care a dus la tracțiunea politică a AUR, am eșuat să-i întrebăm. E onest să recunoaștem asta față de noi și față de public”, a mai scris Tolontan în e-mail.
Există însă și perspective diferite.
Gabriel Bejan (Hotnews): „Nu e că nu i-am văzut pe oamenii ăștia, ci nu le-am dat acea identitate de AUR”
Gabriel Bejan, jurnalist Hotnews, nu consideră că presa a ratat fenomenul AUR.
„Nu cred că ratat e cuvântul potrivit. Toată presa a scris despre antivacciniști, despre protestele antibotniță de la Piața Victoriei sau despre scandalul cu Teodosie de la Peștera Sfântului Andrei. Avocata Șoșoacă a fost megacunoscută. Noi am scris despre acele bucăți din AUR care au fost vizibile în spațiul public. Unde mi se pare că e adevărată chestia asta, că presa a ratat acest partid, e că la toate aceste forme de manifestare ale partidului nu le-am dat o identitate. Scriai despre ei, dar scriai despre ei individual”, explică Bejan.
„Acolo e un conglomerat de oameni. Unii sunt neo-legionari, unii sunt antibotniță, alții sunt antivaccin. Sunt multe facțiuni care s-au unit sub o cupolă care se cheamă AUR. Nu e că nu i-am văzut pe oamenii ăștia, ci nu le-am dat acea identitate de AUR”, adaugă ziaristul Hotnews.
„Cum se creează identitatea unui partid? Creezi un brand, o siglă, îi dai un mesaj cât mai clar, pe care îl distribui la toată lumea. Ori ei nu au făcut asta, pe ei nu i-a interesat. Ei s-au dus către un public anume, au făcut o campanie targetată. Pentru ce să bat la poarta Libertatea sau Hotnews, că ăia o să zică că sunt extremist?”, spune Bejan.
Victor Roncea (Active News): „În substanța sa pare să fie un partid al structurilor”
Active News a fost printre puținele publicații care a scris despre AUR înainte de alegeri. Tonul a fost unul critic, deși AUR și Active News, un site „dedicat apărării vieții, familiei, credinței și culturii naționale”, se intersectează ideologic în unele privințe.
Victor Roncea, redactorul-șef Active News, crede că AUR este „o creație care se folosește de un tineret naiv, naționalist, iubitor de țară, de Basarabia, dar în substanța sa pare să fie un partid al structurilor”.
„Eu am urmărit zona. Este o zonă pe care o urmăresc de mai mulți ani. De aceea am observat cum această formațiune, de la 0,27 - 0,99% cât a luat la alegerile locale, a început să aibă această creștere absurdă, incredibilă. Mi-a atras atenția sondajul pe care l-a prezentat Mirel Palada. Atunci m-am gândit și eu că acest fenomen ignorat chiar s-ar putea să aibă o substanță”.
Mirel Palada, directorul casei de sondaj Sociopol și fostul purtător de cuvânt al Guvernului Ponta, a publicat pe 1 decembrie un sondaj care cota AUR la 7%, spunând despre tânărul partid că e „mare surpriză, mare de tot”. Datele nu au fost însă preluate de presa mainstream, ci doar de publicații ca Sputnik, stiripesurse.ro sau, o excepție, de publicație tradițională, EVZ.
Foto principală: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
