De ce au luat amendă editurile de la Consiliul Concurenței: „Există rapoarte și email-uri care arată că s-au coordonat să nu mai vândă cărți către Bookster”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După ce Consiliul Concurenței a amendat cu 5,9 milioane de lei șase edituri și librării, filosoful Gabriel Liiceanu – care patronează editura și librăriile Humanitas – a scris într-un editorial publicat de Hotnews că nu știe de ce au fost amendate firmele sale.
Cuprins:
„Aș fi fost oricând capabil de a recunoaște că Humanitas a greșit. Dar n-am reușit să aflu de ce anume ne-am făcut vinovați. De ce ne-am aflat în fața judecății dumneavoastră, doamnelor și domnilor consilieri de la Consiliul Concurenței?”, a scris Liiceanu, care și-a publicat discursul ținut în fața autorității de competiție.
Boicot coordonat
Cauza o constituie faptul că editurile și librăriile nu au mai vândut cărți către Bookster într-un mod coordonat.
Nu este o problemă dacă o companie nu dorește să facă afaceri cu cineva, însă problema o constituie coordonarea cu alte societăți.
Entitățile sancționate de Consiliul Concurenței sunt:
- Direct Client Services S.R.L. (Librăriile Cărturești) 3.982.290 lei
- Curtea Veche Publishing S.R.L. 422.220 lei
- Nemira Publishing House S.R.L. 324.636 lei
- Humanitas S.A. 365.718 lei
- Librăriile Humanitas S.A. 582.362 lei
- Publica Com S.R.L. 174.677 lei
- Asociația Editorilor Din România 115.696 lei
Rapoarte și emailuri interne
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a arătat pentru Libertatea care sunt dovezile.
„Avem rapoarte interne. Avem corespondența Asociației Editurilor cu parteneri externi în care le spun «da, le-am zis noi editurilor să nu-i mai vândă lui Bookster». Avem rapoartele celor care mergeau la ședințe în care spun «da domne, uite am fost azi la ședință la asociația editurilor și acolo ne-a spus că ei nu-i mai vând lui Bookster». Deci genul ăsta de lucruri le avem, de la mai multe surse. E un caz bine probat. Nu avem emailuri de la o editură la alta, dar avem aceste rapoarte interne de la mai multe asociații și librării privind ce s-a discutat în cadrul ședințelor asociației”, arată Chirițoiu.
„În plus, avem comportamentul: avem cereri de achiziții ale Bookster, care au rămas fără răspuns, ori refuzuri. Deci vedem și comportamentul”, completează șeful autorității.
„N-am spus că modelul de afaceri al Bookster e legal”
Acesta spune că, pe fond, Consiliul nu se pronunță dacă modelul de afaceri al Bookster este legal, dacă e bibliotecă sau dacă trebuie să plătească sau nu drepturi de proprietate intelectuală.
„Le-am dat dreptate (celor de la Bookster – n.r.) că s-au comportat incorect editurile, pentru că a fost o plângere a Bookster. Dar n-am spus că modelul de business al lui Bookster e bun și legal. Asta n-am zis, pentru că nu ne pronunțăm noi pe așa ceva”, susține președintele instituției.
De la „bibliotecă publică” la Uberul cărților
Editurile spun că Bookster nu îndeplinea condiția ca să fie „bibliotecă publică”.
Bookster s-a înființat în anul 2013, în baza unui aviz al Ministerului Culturii. Inițial a fost o asociație care susținea activitatea Bookster, dar ulterior a devenit firmă.
Acum de activitate se ocupă firma Bookster Experience, care în 2023 a raportat venituri totale de 22 milioane de lei și un profit net de 5,45 milioane de lei.
De asemenea, editurile acuză Bookster de „piraterie”, firma neplătind pentru utilizarea cărților, deși face profit.
În schimb, Bogdan Georgescu, unul dintre fondatorii Bookster, spune că de fapt conflictul cu editurile este despre bani, conform Ziarului Financiar. Bookster a achitat drepturi către organismele de gestiune colectivă a drepturilor intelectuale, respectiv CopyRO și Opera Scrisă. Dar nu către edituri.
Acuzații de piraterie
Acest lucru este confirmat de către șeful Consiliului Concurenței.
„Și atunci librăriile zic că Bookster dau cărțile pe gratis, dar ei, de fapt, fac bani pe transport. Bookster asta spune: cartea e gratis dar pentru că tu vrei să ți-o aduc la serviciu la tine firma ta îmi plătește acest abonament care îmi acoperă mie transportul, ca un fel de Uber pentru cărți. Și librările ziceau: nu domne, în realitate tu câștigi bani de pe urma acestor cărți și atunci trebuie să ne dai și nouă niște bani”, mai spune șeful Concurenței.
Cirițoiu spune că editurile și librăriile erau deranjate și de faptul că pierdeau vânzări. „Sunt anumite emailuri care spun «domne are 30.000 de cititori Bookster, asta înseamnă 10.000 de cărți vândute mai puțin».
Problema e coordonarea între firme
Problema Consiliului Concurenței este că editurile și librăriile au organizat un boicot colectiv împotriva Bookster.
„Or, la un moment dat, n-au mai vrut librăriile să le vândă cărți și nici editurile. N-avem nicio problemă din punctul de vedere al legii concurenței dacă o editură sau o librările hotărăște să nu vândă cuiva o carte. E dreptul de a-ți selecta clientela. Singura noastră problemă din punctul de vedere al legii concurenței este că a existat o coordonare. Probabil că editurile și librăriile și-au dat seama că una singură dacă nu-i vinde nu are șanse să afecteze funcționarea Bookster. Ei asta doreau până la urmă: să afecteze funcționarea Bookster. Și atunci ca să obțină acest lucru a existat o coordonare”, punctează Chirițoiu.
Acesta spune că în mediul public s-a discutat mai mult despre conflictul dintre edituri și Bookster, nu și despre coordonare.
„Mai degrabă ideea a fost «domne, dar noi aveam dreptate!». Problema este coordonarea, nu comportamentul individual. Coordonarea a fost importantă. Pe de altă parte, ca să-și atingă obiectivul aveau nevoie de coordonare. Adică acțiunile individuale ar fi avut un impact mai redus”, a arătat acesta.
Legea nu se ia în propriile mâini
Președintele Consiliului Concurenței spune că a observat tendința firmelor de a-și face singure dreptate prin coordonare și în alte sectoare de activitate.
Conform lui Chirițoiu, o situație similară a fost în urmă cu câțiva ani în privința mai multor agenții de publicitate, care au dorit scoaterea de pe piață a unui competitor.
„Grevele” transportatorilor
Iar recent o altă problemă o constituie „grevele” făcute de o serie de transportatori.
„Companiile nu pot face greve, angajații pot face greve. Avem grevele transportatorilor: am avut transportatori care nu erau mulțumiți de modul cum vrea autoritatea publică să stabilească contractele și amenințau sau opreau transportul de persoane, ca să pună presiune asupra autorităților publice. Astea le investigăm, nu-s finalizate”, afirmă șeful Concurenței.
„Alternativa nu e o țară europeană”
Acesta spune că antreprenorii trebuie să învețe să activeze după norme și să nu își ia dreptatea în propriile mâini.
„Care e alternativa? Eu cred că nu mi s-a făcut dreptate, si ce fac atunci? Pot eu să mă substitui statului? E ok să-i lăsăm pe privați, că sunt persoane fizice sau companii, e ok să-i lăsăm să se substituie legii? Noi avem niște mecanisme în societate. Ca să funcționeze am creat legi. Avem instituții care aplică legile astea, tocmai ca să rezolvăm genul ăsta de situații. Pentru că altfel am fi în societatea aia în care fiecare vine cu pistolul sau cu bâta și cine are bâta mai mare sau e mai bun trăgător o să câștige”, punctează Chirițoiu.
În caz contrar, „alternativa nu e o țară europeană” mai adaugă el.
CosmaCristina 09.09.2024, 21:57
Cineva trebuie să se gândească la toate.
XhX13 09.09.2024, 23:14
Politica de la guvern prin guvern.
XhX13 09.09.2024, 23:18
Ca într-un fel politicienii ar interveni în favoarea ta ca să procreez lumea ce tu o vrei!Sau ce e?
Costinandreiis 09.09.2024, 23:28
Guvernul este autoritatea publica a puterii executive, care functioneaza in baza votului de incredere acordat de Parlament si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.
XhX13 10.09.2024, 00:08
Și dacă guvernul este ținta unui atac hibrid masiv atât inten cat și extern?Ce propui?
XhX13 09.09.2024, 23:30
Românii decid ce fac cu politicienii și nu invers!