De la Rareș Bogdan la Dan Puric și Sputnik, vectorii promovării lui Călin Georgescu, unul dintre gânditorii din spatele AUR

În ultimul deceniu, numele lui Călin Georgescu a țâșnit de câteva ori în presă, ca parte din același scenariu, repetat o dată la câțiva ani: un tehnocrat propus ca viitor ministru/prim-ministru al României. 

Când a apărut narațiunea „Georgescu, premier”?

Știrile au fost lansate, de regulă, de câte-un ziar local ancorat politic sau de o publicație online obscură, date pe surse, apoi au fost preluate și amplificate de presa centrală, dar niciodată confirmate.

Răzlețele perioade de „glorie pe surse” ale lui Georgescu au fost urmate mereu de perioade lungi de liniște, așa cum arată un grafic Google Trends pentru 2010-2020. Graficul ilustrează căutările pe Google ale numelui „Călin Georgescu” pentru ultimii zece ani.

Cine a lansat zvonistica despre numirile lui Georgescu ca viitor ministru

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Ziarul care a lansat primul zvon despre numirea lui Georgescu într-o poziție de ministru a fost publicația locală „Ziua de Cluj”, fondată și deținută de Rareș Bogdan.

„Ziua de Cluj” a fost principalul vehicul de imagine de care actualul europarlamentar și prim-vicepreședinte PNL Rareș Bogdan s-a folosit pentru a câștiga diverse contracte publice și a se menține în cercul unor oameni influenți, după cum a arătat o investigație Pressone. 

În 28 aprilie 2010, citând „surse apropiate Palatului Cotroceni”, „Ziua de Cluj” a publicat o știre despre faptul că forurile europene l-ar fi somat pe președintele Băsescu să opereze schimbări la nivel de Guvern, pentru ca România să nu ajungă în situația Greciei și Islandei, iar „tehnocratul” Călin Georgescu ar fi urmat să fie numit ministru al finanțelor, în locul lui  Sebastian Vlădescu.

Știrea s-a dovedit a fi falsă. O simplă petardă. A fost însă preluată de publicații naționale precum ziare.com, Hotnews sau PRO TV. Georgescu a declarat pentru Hotnews.ro că nu l-a contactat, de fapt, nimeni de la Palatul Cotroceni, dar că, dacă i s-ar propune funcția respectivă, ar accepta-o pentru că „România are nevoie de tehnocrați”. 

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Georgescu a fost atunci introdus opiniei publice ca „Tehnocratul”. 

Scenariul se repetă peste cinci luni. Se schimbă un singur detaliu

La cinci luni de la primul zvon, scenariul s-a repetat. Pe 17 septembrie 2010, „doctorul” Georgescu a fost prezentat ca un posibil posibil înlocuitor al lui Emil Boc, pentru funcția de prim-ministru al României.

De data asta, zvonul a fost lansat un blog deținut de Bogdan Abalași, fost prim-vicepreședinte al Filialei Județene Iași a Partidului Conservator. Anul acesta, Abalași a candidat pe listele Pro România pentru șefia Consiliului Județean Iași.

„Dr. Călin Georgescu, CV de premier” era titlul articolului publicat de Abalași. Materialul includea CV-ul cu realizările de până atunci ale „doctorului Georgescu”. Georgescu e doctor în pedologie (studiul solurilor, n.r.).

Știrea s-a dovedit, din nou, nefondată. 

De la un blog la „videochatul” adevarul.ro

La scurt timp după apariția articolului pe acel blog, Călin Georgescu a fost intervievat de publicația Adevărul: pe 6 octombrie și pe 15 octombrie 2010. 

În articolul din 15 octombrie, a fost inclusă și o „carte de vizită” a acestuia, în care se preciza că „numele său a fost vehiculat recent pentru funcţia de premier”. Georgescu a lansat în acel interviu una dintre temele sale preferate: „proiectul de țară”. 

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Pe 15 noiembrie 2010, Georgescu a fost intervievat și de ziare.com, căpătând și mai multă vizibilitate. Articolul se numea „Călin Georgescu: Poporul român va dăinui, criza e provocată de trufie și lăcomie”. La final, se preciza, la fel ca și la Adevărul, că „numele său a fost vehiculat pentru funcția de premier”.

Practic, mai multe publicații naționale l-au propulsat pe Georgescu în atenția publică pe baza unor zvonuri care nu s-au confirmat.

Traseul tehnocratului: de la agronomie la Clubul de la Roma

Anterior zvonurilor din 2010, Georgescu fusese o apariție timidă în presa mainstream. Îl pomenise un articol din Ziarul Financiar din 2009 și fusese intervievat în Adevărul în 2008. Numele lui Georgescu era menționat, mai degrabă, pe bloguri obscure care își propuneau să deconspire masoni români.

Cine e Georgescu?

Absolvent de agronomie în 1986, Georgescu a fost secretar general al Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma între 1998 și 2013. 

Clubul de la Roma e un think-tank internațional, „creat pentru a aborda multiplele crize cu care se confruntă omenirea și planeta”, conform descrierii sale oficiale. Pe site-urile conspiraționiste, Clubul de la Roma a fost adeseori prezentat ca o organizație masonică. 

Președintele ARCoR este Mugur Isărescu, membri de onoare fiind Ion Iliescu, Emil Constantinescu și diplomatul Sergiu Celac, translatorul lui Nicolae Ceaușescu pentru limba engleză și rusă, dar și ministru al afacerilor externe între 1989 și 1990. 

„Cea mai autorizată voce din societatea civilă” 

Aproape în aceeași perioadă cu funcția de secretar general ARCoR, Georgescu a fost și director al Fundației „Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă” (CNDD). E vorba de perioada 30 ianuarie 2001 – 12 iunie 2013, conform răspunsului oferit de Fundația CNDD la solicitarea Libertatea. 

CNDD a fost înființat în 1997 sub egida Academiei Române, ca agenție a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Din 2001 s-a transformat într-o fundație independentă. 

Unul dintre partenerii CNDD a fost firma Structural Consulting Group, cofondată de Dan Barna, liderul USR.

Fundația condusă de Georgescu se autodescria drept „cea mai autorizată voce din societatea civilă în domeniul elaborării de propuneri și strategii pentru dezvoltarea durabilă a României”.

Georgescu a trecut pentru o scurtă perioadă și pe la Ministerul Afacerilor Externe.

„Călin Georgescu a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe în perioada 01.09.2004 – 25.06.2005. În perioada 01.09.2004 -16.05.2005 a deținut funcția de director cu gradul diplomatic de secretar I, la Direcția Organizații Economice Internaționale”, a precizat MAE pentru Libertatea.

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, răspuns: Nu a fost niciodată angajat

Despre Georgescu au scris mai multe ziare că ar fi deținut „diferite funcții în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare” sau că ar fi fost senior fellow (bursier, n.r.) în cadrul instituției.

De la începutul anilor 2000 până în 2006, Georgescu a avut un contract de servicii cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), pentru coordonarea în România a unui proiect numit Agenda Locală 21. 

Cât despre poziția de „senior fellow”? „PNUD nu are un program de burse”, au mai răspuns reprezentanții instituției.

În 2010, Georgescu a fost propunerea României pentru funcția de raportor în cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (CDO). În vara acelui an, a devenit „Raportor special ONU pentru efectele adverse ale transportului de produse şi deşeuri toxice şi periculoase asupra realizării drepturilor omului”, cu un mandat de trei ani. 

Între 2015 și 2016 a fost director al Fundației Institutul ONU pentru Indicele Global al Sustenabilității (UNGSII), a confirmat pentru Libertatea un reprezentant UNGSII. 

Georgescu: În cadrul ONU, se dorea distrugerea familiei

În prezent, Georgescu nu mai are nicio funcție în cadrul ONU, deși a fost prezentat peste tot ca „expert ONU”, în contextul propunerii sale de către AUR ca premier. 

Georgescu se legitimează prin joburile avute la ONU, acestea fiind înșirate mereu ca o garanție al expertizei sale. Pe de altă parte, critică aceeași organizație, spunând că instituțiile din cadrul ONU au fost „penetrate, cu bună știință, de oameni cu o condiție morală îndoielnică”. 

Precizează că a părăsit structurile ONU pentru că „își doreau numele tău, dar să nu întreprinzi nimic”. Adică, ONU s-a folosit de renumele lui Georgescu, dar nu a dorit cu adevărat să profite de abilitățile sale.

Dan Puric devine vehicul pentru narațiunea „Georgescu, premier” 

Scenariul „Georgescu, premier” a revenit în forță în 2015, după tragedia de la Colectiv. 

De data asta, „propunerea” a venit din partea lui Dan Puric. Pe 9 noiembrie 2015, la 5 zile după demisia lui Ponta, Puric l-a sugerat pe Georgescu ca prim-ministru în direct la B1 TV.  Motivația: cariera în ONU a lui Georgescu și spiritul său „cinstit, incoruptibil”. 

Notorietatea lui Puric l-a propulsat instant pe Georgescu în atenția publică în ziua respectivă. Căutările numelui său pe Google au explodat.

Puric și Georgescu au fost colegi la Institutul de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare (IPID), înființat în anul 2005 ca organizație non-profit. Georgescu a fost director executiv, iar Puric a făcut parte din consiliul director. Alți membri ai consiliului director îi includeau pe Ecaterina Andronescu, Mugur Isărescu sau Daniel Dăianu. 

Un vlăstar al acestui institut a fost Alianța Profesioniștilor pentru Progres, în al cărui grup de inițiativă a fost, pe lângă Dan Puric, liderul sindicalist Bogdan Hossu sau politologul Cristian Pârvulescu, și matematicianul Florian Colceag, care a candidat pentru un loc în Senat din partea AUR.

Motivația: România

În 2014, Georgescu și Puric au lansat mișcarea „Motivația: România”.  Din grupul de inițiativă făcea parte și medicul Pavel Chirilă, implicat în mișcarea antivaccin, care ulterior a devenit membru în Comitetul de Inițiativă al Coaliției pentru Familie. (Din comitet a făcut parte și Sorin Lavric, senator din partea AUR).

Ideile acestea constituiau „proiectul de țară” al lui Georgescu.

Deși a prezentat „proiectul de țară” la diverse mănăstiri, în ziarul Cotidianul, la Adevărul Live, și la emisiunea lui Rareș Bogdan, statornica sa legătură, în septembrie 2014, proiectul de țară nu a trezit mare entuziasm inițial. Și Rareș Bogdan a precizat că Georgescu trebuia să fie desemnat premier al României. 

„Proiectul de țară” a continuat să fie promovat și în anii ce au urmat, inclusiv prin invitații la televiziuni naționale ca Digi24 sau TVR, dar și cu ajutorul unor alte organizații. 

Promovarea pe filiera rusească

În noiembrie 2016, o federație numită „Federația Societatea Civilă Românească” l-a propus ca premier pe Georgescu, lăudând „proiectul său de țară”. Hotnews a arătat că președintele federației felicitase Rusia pentru anexarea Crimeii. Tot federația respectivă a decorat diferiți diplomați ruși. 

„Nu credem însă că asasinii naţiunii române se vor da de bunăvoie la o parte şi vor recunoaşte autoritatea şi expertiza doctorului Georgescu, preferând să salveze România în ultimul ceas”, scria corespondentul Sputnik Ilie Cătrinoiu, membru fondator al Ligii Distributiste Române Ion Mihalache.

Materialul a fost în aceeași zi preluat de Russia Today, după cum a arătat tot Hotnews.ro. 

„Mulțimile se înșală întotdeauna”

„Proiectul de țară” a prins avânt cu adevărat abia în primăvara asta, odată cu crearea acelei rețele de pagini de Facebook, de YouTube și de site-uri, și prin asumarea sa, în septembrie, de către partidul AUR.

„Omul ăsta îl doare țara”, a spus Dan Puric despre Georgescu într-un interviu găzduit de liderul AUR George Simion. Actorul a precizat atunci că România ar trebui condusă de Georgescu și alți „oameni responsabili, nu mulți, nu mulți”.

Într-un video din octombrie Călin Georgescu rostește ceea ce poate fi credo-ul său politic și intelectual: „Mulțimile se înșală întotdeauna. Când și când apare un individ izolat care are dreptate. Și asta pentru că adevărul este asemenea unui pisc. Este Everestul. Nu poți să urci cu gloata pe Everest. Sincer vorbind nu este prea mult loc acolo sus”.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro