Dor de Ceauşescu

Criza şi convulsiile sociale inerente vor provoca, fără doar şi poate, o schimbare radicală a politicii româneşti. E greu de presupus că electoratul va mai putea fi dezmorţit cu mesaje calme, cu promisiuni banale, dus cu zăhărelul, cum se spune în popor. Nicidecum! În faţa unor oameni disperaţi nu mai poţi veni cu prostii, cu baliverne. Întotdeauna gloata vrea sânge! Vrea să fie răzbunată, vrea capete…

Politicienii încă se joacă cu focul, nu ştiu ce-i aşteaptă. Întotdeauna, în vremuri tulburi, ies la iveală extremele. Nu este nici un miracol şi nici nu-ţi trebuie prea multe studii sociologice ca să-ţi dai seama că cel mai regretat român este Nicolae Ceauşescu.

Lipsa unui loc stabil de muncă, inflaţia, insecuritatea au făcut ca mulţi dintre români să devină nostalgici după epoca comunistă. Nu după regimul în sine, ci după viaţa de atunci.

Sistemul democratic se apropie de colaps, nu mai funcţionează când lumea e flămândă. Acesta este şi pericolul mortal pentru şubreda democraţie românească. Cetăţenii sunt interesaţi, la urma urmei, de propria bunăstare, nu de modul de guvernare. Iar în actuala criză, democraţia nu ţine de foame! Să nu ne mirăm dacă la viitoarele alegeri un partid comunist ar intra în Parlament sau dacă o formaţiune de extremă dreapta ar repurta un succes.

Incapacitatea politicienilor de a conduce ţara, de a gestiona treburile naţiunii pune sub semnul întrebării însăşi democraţia. Politicianismul interbelic ne-a aruncat în braţele bolşevismului şi ale extremei drepte. Istoria se repetă. Iar de vină nu sunt decât aceşti ciocoi, care se autodenumesc politicieni!

Urmărește-ne pe Google News