Discurs viforos al ministrului Fifor, pentru ursul de la Moscova
Abordarea frontală, de la tribuna NATO, a problemelor de securitate provocate de Rusia în Europa și poziționarea tranșantă a României, prin discursul agresiv anti-rusesc al ministrului român al apărării, Mihai Fifor, ridică semnificativ nivelul de responsabilitate a oficialilor din țările membre NATO, în relația cu Federația Rusă. A fost remarcată pentru prima dată ieșirea oficialilor români din zona declarațiilor diplomatice, prudente, referitoare la amenințările rusești. Această nouă atitudine românească, la care se adaugă date și fapte fără echivoc – programul alert de înzestrare a armatei române, preluarea de către țara noastră a coordonării strategiei cibernetice la Marea Neagră, înființarea a două comandamente NATO în garnizoana București etc. – pune România în vizorul Rusiei, precum o țintă piept. Nimic nou, totuși. Scutul anti-rachetă de la Deveselu, despre a cărui dotare cu echipamente președintele Iohannis a asigurat că se desfășoară conform planului, cele două baze militare NATO de la Mihail Kogălniceanu și de Câmpia Turzii, reprezintă veritabile avanposturi NATO. Este de salutat poziția oficialilor români, care acum pot scoate în sfârșit pieptul înainte. Avem de ce, și cu ce. Povestea soldatului român care iese cu ”pieptul dezvelit” la lupta cea mare, ține de eroii cărții de istorie națională. România de astăzi se înarmează, este un aliat serios, coordonează domenii strategice vitale, organizează la București sesiuni ale Adunării Parlamentare NATO. Această expunere militară a României este de mult timp criticată de oficialii ruși. Nu este o noutate că, în situația unui conflict deschis, țara noastră va pune la dispoziția NATO întreg teritoriul național. Jens Stoltenberg vorbea chiar despre necesitatea deplasării neângrădite a trupelor NATO prin Europa, indiferent dacă țările de tranzit sunt sau nu în spațiul Schengen. Decuplarea clară a problematicii cooperării militare inter-aliate de accesul pe criterii controversate în spațiul Schengen, arată că planurile oficialilor NATO sunt foarte avansate. Secretarul general al Alianței cere simplificarea birocrației între granițele interne ale Europei, în aeroporturi și în porturi, și pregătirea șoselelor pentru a face față armamentului greu. Ne așteptăm așadar ca, pentru a ne apăra, NATO să invadeze practic teritoriul național, prin dislocarea de trupe expediționare și armament greu – american sau canadian -, pe pământ românesc.
Propaganda rusă, contracarată de adevăruri sprijinite de fapte
Cele 42 de măsuri comune, militare și de securitate, ale NATO cu UE, creșterea fără precedent a dimensiunii exercițiilor militare ale Alianței, deschiderea unor zone noi de colaborare, în ceea ce privește comunicarea strategică, fac din timpurile pe care le trăim momentele premergătoare unor conflicte de o magnitudine la care nimeni nu va fi îndeajuns de pregătit. Deja se recunoaște deschis că Europa nu a fost pregătită pentru invaziile cibernetice ale Rusiei, în referendumul din Catalonia, sau mai înainte, în alegerile din Franța. Mai mult, se vorbește despre amploarea fără precedent a războiul informațional dus de Rusia prin intermediul internetului și a rețelelor de socializare, pentru care ”social media” este un câmp de bătălie ca oricare altul. NATO se obligă, prin acțiunile comune, să apere Europa din interior. Lumea s-a schimbat fundamental, după apariția Facebook sau Twitter. Opiniile s-au radicalizat și mobilizează societățile mai rapid și mai credibil decât orice altă entitate. Necesitatea creșterii comunicării strategice a NATO în regiunea Balcanilor este încă un punct pe agenda aliaților nord-atlantici. Societățile nu mai pot fi lăsate în ignoranță, cu privire la ce le pregătesc guvernele lor, în perspectiva militară și de securitate. Avertizarea timpurie, utilizarea instrumentarului ”new media”, pentru informarea, instruirea cetățenilor, în caz de implicare în confruntări deschise, reprezintă obiective de neocolit, cuprinse în rezoluția adoptată de Adunarea Parlamentară a NATO la București. Vremuri intense se apropie. În locul propagandei, se impune propagarea adevărului.
Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).
CITIȚI ȘI:
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Dragnea, politica și ciomăgarii
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Precedentul catalan în România: cine va opri referendumul autonomist al radicalilor maghiari din Transilvania?
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Înarmarea în ritm alert a României – episodul mult așteptat, necesar și obligatoriu
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Pescuit extrem la răpitor: scapă lacul Belina din fălcile abuzatorilor în serviciu?
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Angela merge mai departe: Germania doamnei cancelar rămâne cea mai bogată, stabilă, vizionară și echilibrată națiune europeană
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Leapșa pe responsabilități, în caz de calamități
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Să plângem cu Goțiu și Palada. Despre politicieni nesimțiți față de propria nesimțire
- Editorial de Claudiu Săftoiu. Ședințele CSAT – locul de unde planurile militare și de securitate ale României sunt angajate în curse contra-cronometru
- Editorial de Claudiu Săftoiu. România jalonează viitorul european: preia președinția UE la 1 ianuarie 2019 și organizează primul Summit UE post-Brexit, la Sibiu