EXCLUSIV/Visul canadian, sufocat de cererile de azil: 415 în două luni. Canada cere explicații României și ar putea reintroduce vizele
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În primele două luni după ridicarea vizelor, 415 români au cerut azil în Canada, potrivit unui răspuns oferit de Ministerul Imigrației, la o solicitare a cotidianului Libertatea. Spre comparație, pe toată durata anului 2016 au doar 120 de astfel de solicitări. Potrivit unor surse diplomatice, guvernul Canadei este îngrijorat și a cerut mai multe întâlniri cu partea română. Este luată în calcul reintroducerea vizelor din cauza solicitărilor de azil.Există un astfel de precedent în cazul Cehiei. În 2009, guvernul Canadei a reintrodus sistemul de vize pentru cetățenii cehi, din cauza unui număr mare de cereri de azil formulate de persoane de etnie romă.Procesarea unei solicitări de azil durează câteva luni, timp în care solicitanții beneficiază de sistemul social canadian. Cu alte cuvinte, Ottawa cheltuiește bani din bugetul public pentru fiecare persoană care cere azil.Ministerul român al Afacerilor Externe spune că tendința care apare acum în cazul României a existat și în cazul altor state UE în primele luni după liberalizarea regimului de vize cu Canada. Trecuseră doar două luni de la ridicarea vizelor pentru Canada când au început primele semnale publice de îngrijorare din partea nord-americanilor. Pe 15 februarie, într-o comisie a Parlamentului, politicianul conservator Michelle Rempel lua cuvântul pentru a chestiona un reprezentant al guvernului de la Ottawa.
Cuprins:
„De când vizele pentru români au fost eliminate, la începutul lunii decembrie, câți au cerut azil?” a vrut Rempel să afle.
„Numărul a crescut din decembrie. Voi căuta informația. O secundă. Au fost 232”, a răspuns Paul MacKninnon, adjunctul ministrului pentru Imigrație și Cetățenie. În 2016, pe toată durata anului, au fost doar 120 de astfel de solicitări.
În cadrul dialogului care a urmat, MacKninnon a admis că există o înțelegere cu România astfel ca, în cazul în care se depășește un anumit plafon privind migrația, Canada să reintroducă sistemul de vize. Valoarea plafonului este secretă.
Surse diplomatice au declarat pentru Libertatea că partea canadiană a solicitat mai multe întâlniri cu oficiali români, în care s-a plâns de numărul mare al solicitărilor de azil. În rândul liderilor români există îngrijorări că vizele ar putea fi reintroduse.
Canada și imigranții români, în cifre
În urma unor serii de solicitări, Ministerul Imigrației, Refugiaților și Cetățeniei ne-a răspuns că, în luna decembrie a anului trecut (când au fost ridicate vizele) și în ianuarie 2018 au fost înregistrate 415 solicitări de azil din partea unor cetățeni români. În comparație cu 120, câte au fost în tot anul 2016.
Ministerul ne-a mai transmis că 1.358 de români au călătorit în Canada în decembrie 2017.Deocamdată nu există cifre pentru anul 2018 la acest capitol.
„Canada pune preț pe legăturile sale cu România. Eliminarea recentă a vizelor încurajarează afacerile, turismul și oportunitățile comerciale. Decizia este rezultatul unui angajament la nivel înalt cu România privind vizele care a început în 2014.Canada a monitorizat îndeaproape tendințele migraționiste din România de la momentul ridicării vizelor. Toate țările scutite de vize sunt monitorizate și evaluate în baza unui număr de criterii cantitative și calitative, inclusiv volumul solicitărilor de azil și al încălcărilor regulilor de imigrație pentru a ne asigura că vor respecta în continuare criteriile Canadei privind călătoria fără vize”, mai spune guvernul de la Ottawa.
Într-un răspuns pentru Libertatea, Ministerul Afacerilor Externe susține că „autorităţile române cooperează cu autorităţile canadiene pentru a asigura sustenabilitatea regimului liberalizat de vize pentru cetăţenii români”.
Diplomația română spune că situația din prezent nu este diferită de cea a altor state UE care au trecut prin liberalizarea regimului de vize cu Canada.
„Cu titlu exemplificativ, menționăm că, în cazul Ungariei, în primii patru ani de la liberalizarea vizelor au fost înregistrate: 2.537 de solicitări de azil în 2009, 2.350 în 2010, 4.451 în 2011 şi 1.879 în 2012”, mai spune MAE. Bilanțul oferit de minister în cazul Ungariei prezintă însă o statistică anuală, și nu lunară. Dacă tendința din prezent se păstrează, înseamnă că în Canada vor fi peste 4.600 de azilanți români până la finele anului 2018.
Românii stabiliți în Canada nu-i vor pe solicitanții de azil
Dezbaterile politice din Canada pe tema imigranților au generat reacții din partea comunităților de români, care îi critică pe cei care vin pentru a cere azil.
,,Sunt un român care a sosit aici în urmă cu 20 de ani. Majoritatea românilor sunt buni profesioniști, în special în domeniul IT. Suntem o comunitate mică, dar bine integrată. Sper ca acești solicitanți de azil să fie întorși în România, întrucât nu există niciun motiv pentru care ei să ceară azil aici. România este parte a UE și a NATO, și o democrație recunoscută”, spune unul dintre comentarii.
Europarlamentarul Sorin Moisă: Statisticile nu sunt relevante, deocamdată
România a ajuns anul trecut la o înțelegere cu statul canadian în cazul vizelor, folosind acest dosar ca o pârghie de negociere pentru încheierea unui acord comercial de liber schimb între Uniunea Europeană și Canada, cunoscut drept CETA. Unul dintre oamenii care cunosc cel mai bine CETA și negocierile premergătoare este europarlamentarul independent Sorin Moisă, care la acea vreme era raportor din partea socialiștilor.
,,Ar fi lipsit de eleganță din partea Canadei și contrar spiritului pachetului negociat să se pripeasca și să reintroducă vizele în baza unor cifre care sigur nu sunt statistic relevante. Abia dupa un an putem vorbi despre o tendință relevantă. Sunt convins că ambele părți au resursele diplomatice să nu dramatizeze prematur o situație care are toate șansele să se normalizeze în lunile următoare”, a declarat, pentru Libertatea, Sorin Moisă.
Eurodeputatul român precizează că imaginea României ar avea de suferit dacă se va ajunge la reimplementarea sistemului de vize și ,,ar complica și discuția în legătură cu Statele Unite, și ar putea să complice și alte relații în materie de vize”.
,,Poate ar mai înțelept ca guvernul să explice cetățenilor români că nu sunt eligibili pentru azil în Canada, că e aberant să aplice pentru azil, că cine vrea să muncească are nevoie de vize ca și până acum, că s-au scos doar vizele turistice și că nu fac altceva decât să riște să fie puși în avion și întorși acasă și să ne facă pe toți de râs dacă încearcă să abuzeze de un sistem care nu este deschis pentru cetățenii UE”, a mai declarat Moisă.
Precedentul Cehia
În 2009, Canada a reimpus restricții de călătorie pentru cetățenii cehi, din cauza numărul mare de romi care au cerut azil politic. Guvernul canadian de la acea vreme a motivat că ,,migranții economici” au sufocat procesul de imigrație al țării în defavoarea refugiaților autentici.
Autoritățile din Cehia au admis că există persoane care profită de ,,portițele” din sistemul de azil canadian. Cu toate acestea, spuneau oficialii cehi, mutarea a fost ,,neprietenoasă și a cerut Uniunii Europene să răspundă.
Potrivit legii canadiene, persoanele pot face o solicitare de azil în Canada la unul dintre punctele de frontieră sau la un birou pentru imigrări. Mai apoi, The Canada Border Services Agency (CBSA) sau Royal Canadian Mounted Police (RCMP) va determina dacă solicitantul este eligibil, inclusiv dacă a comis vreo infracțiune gravă în trecut, dacă a mai făcut o astfel de cerere sau dacă a primit protecție din partea unui alt stat.
Răspunsul integral al MAE
Autorităţile române cooperează cu autorităţile canadiene pentru a asigura sustenabilitatea regimului liberalizat de vize pentru cetăţenii români.Până în prezent, evoluţia indicatorilor statistici privind solicitările de azil şi încălcările regimului de şedere corespund trendului manifestat în primele luni după liberalizarea regimului de vize şi pentru celelalte state membre UE care au trecut prin acest proces în ultimii 15 ani. Cu titlu exemplificativ, menționam că, în cazul Ungariei, în primii patru ani de la liberalizarea vizelor au fost înregistrate: 2.537 de solicitări de azil în 2009, 2.350 în 2010, 4.451 în 2011 şi 1.879 în 2012.În ceea ce privește România, conform statisticilor prezentate de domnul Ahmed Hussen, ministrul canadian al imigrației, refugiaților și cetățeniei, cu prilejul audierilor din legislativul canadian, de la data de 15.02.2018, numărul cererilor de azil primite din partea unor cetăţeni români, în intervalul decembrie 2017 – ianuarie 2018, s-a ridicat la 232.În această etapă, autorităţile române îşi concentrează atenţia pe campaniile de informare menite să contribuie la respectarea legislaţiei canadiene de către cetăţenii români care călătoresc în această ţară şi la verificarea, împreună cu partenerii canadieni, a oricărei informaţii care pare a indica dorinţa unor cetăţeni români de a abuza de regimul liberalizat de vize sau de legislaţia canadiană.
Citește și:
România a urcat cinci locuri în topul celor mai fericite țări din lume
