Marile fluvii ale Europei sunt pe cale de dispariție: Dunărea, Rinul și Padul, la minime record, cu centrale oprite, transport blocat și pierderi de miliarde de euro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Marile fluvii ale Europei au ajuns în această vară la niveluri extrem de scăzute, iar efectele se văd deja în economie. Dunărea a forțat România să oprească ambele reactoare nucleare de la Cernavodă, Ungaria luptă să mențină centrala Paks în funcțiune, transportul pe Rin a fost mutat în mare parte pe șosele și calea ferată, iar seceta lovește puternic agricultura din bazinul Padului. Comisia Europeană arată că Dunărea, Rinul, Padul și Loara au ajuns în august la niveluri record de scăzute, scrie Reuters.
Cuprins:
- Dunărea a coborât la un nou record
- România a oprit ambele reactoare de la Cernavodă
- Dacia și Ford și-au oprit temporar producția
- Ungaria scufundă barje în Dunăre ca să mențină centrala nucleară în funcțiune
- Rinul a ajuns la un nou minim, iar mărfurile sunt mutate pe camioane și trenuri
- Seceta lovește și Padul. Fermierii renunță la o parte din culturi
- Albiile secate scot la iveală epave și alte vestigii
- Europa descoperă cât de dependentă este de marile sale fluvii
- Valurile de căldură produc pierderi de zeci de miliarde de euro
Dunărea a coborât la un nou record
Una dintre cele mai spectaculoase scăderi a fost înregistrată la Budapesta. Cota Dunării a ajuns în jurul valorii de 10 centimetri la stația hidrometrică din capitala Ungariei, mult sub precedentul minim istoric de 33 de centimetri, înregistrat în 2018. Valoarea reprezintă însă nivelul măsurat în raport cu reperul stației, nu adâncimea efectivă a fluviului.
Seceta persistentă și valurile succesive de căldură au redus puternic debitele în centrul și estul Europei. Potrivit Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, jumătate din teritoriul Uniunii Europene și al Marii Britanii se afla în iulie sub o formă de avertizare legată de secetă, iar 9% ajunsese la nivelul cel mai grav, în care vegetația prezintă deja semne vizibile de stres.
România a oprit ambele reactoare de la Cernavodă
În România, nivelul record al Dunării a produs una dintre cele mai serioase probleme energetice din ultimii ani. Primul dintre cele două reactoare de la Centrala Nucleară Cernavodă a fost oprit la sfârșitul lunii iulie. Autoritățile au încercat apoi măsuri fără precedent pentru a menține în funcțiune al doilea reactor: au detonat stânci în zona brațului Bala, au dragat albia și au scufundat barje încărcate cu piatră pentru a direcționa mai multă apă spre centrală.
Eforturile au reușit doar să amâne oprirea. Pe 13 august, Nuclearelectrica a oprit controlat și ultimul reactor aflat în funcțiune, după ce nivelul apei a coborât sub limita necesară exploatării. Cele două unități ale centralei produc în mod normal aproximativ o cincime din electricitatea României. Compania a precizat că menținerea reactoarelor în stare de oprire sigură nu afectează parametrii de securitate nucleară, populația sau mediul. Debitul Dunării la intrarea în România coborâse pe 11 august la aproximativ 1.370 de metri cubi pe secundă, un nou minim istoric și mai puțin de o treime din valorile obișnuite pentru această perioadă.
Dacia și Ford și-au oprit temporar producția
Criza energetică a ajuns și în industrie. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Dacia și Ford și-au întrerupt temporar producția până pe 19 august, iar reducerea consumului celor două fabrici a însemnat aproximativ 200 MW pentru sistemul energetic. Totuși, Ford România a transmis ulterior că pauza de producție din această perioadă fusese programată anterior, pentru vacanța de vară.
România a cerut și altor mari consumatori industriali să reducă voluntar consumul în orele de vârf, în condițiile în care oprirea producției nucleare a pus presiune suplimentară asupra sistemului energetic.
Ungaria scufundă barje în Dunăre ca să mențină centrala nucleară în funcțiune
La Paks, în Ungaria, situația este la fel de neobișnuită. Centrala nucleară, care asigură în mod normal aproape jumătate din producția de energie electrică a țării, funcționează la aproximativ 25% din capacitate din cauza lipsei apei necesare răcirii. Autoritățile ungare au început sâmbătă scufundarea controlată a două barje cu lungimea de câte 80 de metri în apropierea centralei. Scopul este ca obstacolul creat în Dunăre să ridice local nivelul apei cu aproximativ 20 de centimetri și să permită continuarea răcirii reactoarelor.
În paralel, Ungaria construiește în albia fluviului un prag submers care ar urma să ridice apa cu până la un metru. Lucrarea va dura însă mai multe săptămâni. Premierul Péter Magyar avertizase că, fără intervenție, centrala risca să rămână fără suficientă apă pentru a continua să funcționeze.
Rinul a ajuns la un nou minim, iar mărfurile sunt mutate pe camioane și trenuri
Problemele nu se opresc la Dunăre. Rinul, una dintre cele mai importante artere comerciale ale Europei, a coborât la noi niveluri record. Reuters relata sâmbătă că o mare parte din transportul de mărfuri care în mod normal se face pe fluviu a fost mutat pe camioane și trenuri.
Situația a devenit critică în zona Kaub, unul dintre punctele cele mai puțin adânci ale Rinului și un reper esențial pentru navigația comercială. Asociația germană a transportatorilor fluviali avertizase că nivelul poate deveni atât de redus încât navele comerciale să nu mai poată trece, ceea ce ar împărți practic ruta fluvială în două. Mai multe landuri germane au relaxat restricțiile pentru circulația camioanelor, tocmai pentru a permite transportarea pe șosea a mărfurilor care nu mai pot circula în condiții normale pe apă.
Impactul este important pentru întreaga economie europeană. Rinul leagă marile porturi de la Marea Nordului de una dintre cele mai puternice regiuni industriale ale continentului și transportă produse petroliere, substanțe chimice, cărbune, minereuri și alte materii prime.
Seceta lovește și Padul. Fermierii renunță la o parte din culturi
În Italia, nivelul Padului a ajuns la un minim record pentru această perioadă în zona Cremona, iar rezervele de apă din lacurile alpine au scăzut puternic. Problema este deosebit de gravă pentru agricultură, explică Reuters. Italia este cel mai mare producător european de orez, iar peste 80% din producție provine din provinciile Pavia, Vercelli și Novara, dependente de apa din bazinul Padului.
În unele ferme, cantitatea de apă a devenit atât de mică încât agricultorii au ales să renunțe complet la anumite suprafețe pentru a salva culturile de pe restul terenurilor. Sistemele de irigații au trecut la alimentarea alternativă a diferitelor zone, o măsură neobișnuită chiar și pentru o regiune care a mai trecut prin secete severe.
Seceta severă și temperaturile foarte ridicate din această vară au produs o imagine rar întâlnită în Roma. Nivelul râului Tibrul a scăzut suficient de mult încât rămășițele Podului lui Nero, o construcție veche de aproape 2.000 de ani, sunt din nou vizibile.
Albiile secate scot la iveală epave și alte vestigii
Retragerea spectaculoasă a Dunării a produs și imagini greu de imaginat în anii obișnuiți. În Serbia, epave ale unor nave germane scufundate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au devenit din nou vizibile în albia fluviului, iar în alte sectoare au ieșit la suprafață bancuri uriașe de nisip și obiecte care au stat zeci de ani sub apă.
În Bulgaria, nivelul redus al Dunării a permis descoperirea unor rămășițe despre care specialiștii cred că provin de la un mamut, iar în Ungaria au fost descoperite vestigii romane și obiecte din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Nivelul scăzut creează însă și pericole. La Budapesta, autoritățile au fost nevoite să închidă temporar zona unui pod după ce apa retrasă a scos la iveală o bombă din Al Doilea Război Mondial.
Europa descoperă cât de dependentă este de marile sale fluvii
Dunărea și Rinul nu sunt doar râuri importante pe harta Europei. Ele funcționează ca adevărate coridoare economice. Timp de decenii, industria europeană s-a dezvoltat având acces la transport fluvial ieftin, cantități mari de apă pentru fabrici, centrale electrice și agricultură și conexiuni directe cu marile porturi.
Seceta din această vară arată ce se întâmplă atunci când această infrastructură naturală nu mai poate funcționa la parametrii obișnuiți. Comisia Europeană avertizează că lipsa apei pune simultan presiune pe resursele de apă, agricultură, sistemul energetic, transportul fluvial, turism și ecosisteme.
Valurile de căldură produc pierderi de zeci de miliarde de euro
Seceta este doar o parte din cost. Europa traversează deja al cincilea val de căldură al anului, iar temperaturile extreme afectează productivitatea angajaților, vânzările companiilor, agricultura, transportul și costurile de funcționare ale fabricilor, scrie Associated Press. Moody's estimează că valurile de căldură din vara trecută au costat economia europeană aproximativ 43 de miliarde de euro, în timp ce companiile de asigurări au plătit despăgubiri de numai aproximativ 500 de milioane de euro.
În orașul italian Padova, un sondaj realizat în rândul a aproximativ 600 de restaurante și alte afaceri din industria ospitalității arată că peste 80% au înregistrat scăderi ale veniturilor de aproximativ 20% în timpul recentului val de căldură. Oamenii ies mai târziu din case, terasele rămân goale în orele tradițional aglomerate, iar costurile pentru răcire cresc.
O analiză a băncii olandeze Triodos merge și mai departe: căldura și seceta din 2026 ar putea reduce produsul intern brut al Uniunii Europene cu aproximativ 1%, ceea ce ar însemna pierderi economice de aproximativ 180 de miliarde de euro, în principal din cauza scăderii productivității muncii. Este o estimare, nu un bilanț final al pagubelor.
Specialiștii avertizează că actuala criză nu poate fi privită doar ca un episod izolat. Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, iar combinația dintre temperaturile tot mai ridicate, perioadele lungi fără precipitații și evaporarea accelerată amplifică riscul ca asemenea situații să devină mai frecvente.
Pe termen foarte lung, încălzirea planetei va continua, spun cercetătorii: pe măsură ce Soarele va deveni mai luminos, temperatura medie a Pământului ar putea ajunge la aproximativ 65°C, apa se va evapora și vor dispărea și ultimele plante.
