Cum a scăzut nivelul Dunării aproape de pragul istoric și cum vor fi folosite cele patru barje pentru redirecționarea cursului fluviului către Cernavodă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Operațiunile de dislocare a stâncii Pârjoaia s-au finalizat cu succes, iar lucrările de dragare pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala continuă sub coordonarea AFDJ, având scopul de a preveni scăderea nivelului apei în zona Cernavodă, au anunțat reprezentanții Administrației Naționale Apele Române. Dunărea înregistrează un debit de 1.500 mc/s, cu 25% mai mic decât în aceeași perioadă din 2025, iar nivelul apei la Cernavodă a ajuns la -218 cm, fiind estimat să scadă la -233 cm până pe 9 august.
Cuprins:
- Cum a scăzut nivelul Dunării aproape de pragul istoric
- Deși a plouat, precipitațiile nu au fost suficiente pentru a influența debitele afluenților Dunării
- Precipitațiile din Austria ar putea aduce o ușoară creștere
- Ce ar trebui să se întâmple ca debitul Dunării să crească sau să revină „la normal”
- Cum vor fi scufundate cele patru barje cu pietriș pe Dunărea Veche pentru redirecționarea cursului spre Cernavodă
- Care sunt riscurile operațiunii de pe Dunăre
- Ce se poate întâmpla dacă autoritățile nu reușesc să schimbe cursul Dunării
- Stânca Pârjoaia a fost dislocată cu 180 de kilograme de explozibil
Cum a scăzut nivelul Dunării aproape de pragul istoric
Debitul Dunării continuă să scadă într-un ritm alert, ajungând la valori critice de 1.500 de mc/s, iar hidrologii se așteaptă că acesta să ajungă până la 1.400 de mc/s în zilele următoare. La Cernavodă, nivelul apei scade cu aproximativ 2 centimetri pe zi. Condițiile afectează funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, iar Unitatea 1 a fost deja închisă din cauza debitului scăzut al fluviului.
Reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române” explică faptul că episoadele recente de ploi torențiale din România nu au ajutat la refacerea cursurilor de apă.
„Vorbim despre un regim deficitar de precipitații, atât în bazinul superior al Dunării, cât și pe sectorul românesc. Dacă ne referim la precipitațiile care au căzut în urma acelor coduri meteorologice în România, am accentuat și chiar vreau să subliniez în continuare acest lucru: precipitațiile care s-au înregistrat în România au avut, în primul rând, un caracter torențial”, a explicat Ana Maria Agiu, purtătorul de cuânt al Administrației Naționale Apele Române, pentru Libertatea.
Deși a plouat, precipitațiile nu au fost suficiente pentru a influența debitele afluenților Dunării
Ploile scurte și agresive au provocat viituri rapide de tip flash flood pe spații restrânse sau s-au infiltrat rapid în sol, fără a influența debitele afluienților sau ale Dunării.
„Dincolo de faptul că acestea au fost înregistrate în anumite locații, cantitățile de precipitații, având un caracter torențial, au avut o manifestare de tip flash flood, adică au fost cantități mari de precipitații căzute pe areale restrânse, cu efecte severe în plan local, dar, la nivelul cursurilor de apă, nu s-au resimțit creșteri ale nivelurilor.
Am fi avut nevoie de precipitații care să cadă pe o perioadă mai lungă de timp, pe areale mult mai extinse, într-un interval de mai multe zile, astfel încât precipitațiile să se resimtă la nivelul afluenților interiori ai Dunării și, ulterior, la nivelul Dunării”, a mai precizat ea, în exclusivitate pentru Libertatea.
Precipitațiile din Austria ar putea aduce o ușoară creștere
Veștile bune vin din Austria, unde ploile recente au crescut debitele râurilor interioare. Acestea ar putea ajunge la granița României în aproximativ șapte zile și în zona Cernavodă după alte cinci zile. Cu toate acestea, chiar și cu această creștere, debitul Dunării va rămâne sub media multianuală a lunii august, atingând cel mult 1.600 mc/s.
„Precipitațiile care au avut loc acum câteva săptămâni în Austria au fost semnificative, de aproximativ 50 de litri pe metru pătrat. Cu toate acestea, impactul a fost redus, în sensul că s-a produs o ușoară stabilizare a debitelor”, spune Ana Maria Agiu.
Ce ar trebui să se întâmple ca debitul Dunării să crească sau să revină „la normal”
Pentru ca fluviul să revină la parametri normali, nu sunt suficiente ploi de scurtă durată. Este nevoie de precipitații constante, extinse pe mai multe zile consecutive, atât în bazinele superioare ale afluienților interiori din România (Jiul, Argeșul, Oltul), cât și în bazinul superior al Dunării din Europa, pe afluienți majori precum Sava, Drava sau Morava.
„Deci este nevoie să cadă precipitații pe areale extinse, pe o perioadă mai lungă de timp, în zona afluenților interiori ai Dunării, în zona bazinelor superioare ale afluenților interiori ai Dunării. Și, bineînțeles, este nevoie ca și în zona bazinului superior, pe afluenții care aduc cantități semnificative de apă pentru Dunăre, respectiv Drava, Sava și Morava, să cadă precipitații.
Deci, din punct de vedere hidrologic, acolo se resimte deficitul, având în vedere că s-au acumulat toți acești factori, adică deficitul hidrologic este generalizat, iar acesta se resimte la nivelul debitelor minime ale Dunării”, a mai explicat purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române.
Cum vor fi scufundate cele patru barje cu pietriș pe Dunărea Veche pentru redirecționarea cursului spre Cernavodă
În acest moment, o primă etapă a încercării redirecționării cursului Dunării spre Cernavodă a reușit. Militarii au detonat stânca Pârjoaia cu 180 de kilograme de explozibil. O macara de mare tonaj urmează să adune resturile și pietrele din apă, iar apoi patru barje vor fi scufundate până miercuri dimineața.
Ana Maria Agiu ne-a explicat ce presupune scufundarea celor patru barje și cum vor contribui ele la schimbarea cursului fluviului pentru salvarea centralei de la Cernavodă.
„ Iar ceea ce se încearcă în acest moment este următorul lucru: pe de o parte, s-a detonat acea stâncă, s-a dislocat această stâncă, iar se vor scufunda acele barje, în scopul de a dirija o parte din debit spre Dunărea Veche, scopul fiind de a crește nivelul, adică exact de a reduce acest decalaj de nivel, adică să-l creștem cu 10-12 centimetri”, a mai precizat purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române.
La fața locului au ajuns deja două dintre cele patru barje necesare pentru crearea unui epiu (dig de dirijare), iar alte două urmează să fie livrate în cursul zilei. Acestea vor fi amplasate în locații prestabilite și scufundate până miercuri dimineață, conform estimărilor oficiale. Specialiștii de la Navrom, Universitatea Dunării de Jos și AFDJ lucrează la stabilirea metodei optime de scufundare.
Care sunt riscurile operațiunii de pe Dunăre
Intervenția presupune o serie de provocări tehnice și de mediu, iar succesul acesteia depinde atât de precizia execuției, cât și de monitorizarea atentă a efectelor asupra Dunării. Ana Maria Agiu explică principalele riscuri asociate operațiunii:
„Păi, pe de o parte, riscurile sunt legate de reușită, adică să fim siguri că vom reuși și că efectele pe care ne dorim să le producem se vor resimți la nivelul nivelului Dunării. Pe de altă parte, este o operațiune contra cronometru, în sensul în care avem nevoie ca, după ce se fac măsurătorile de către Navrom, Universitatea „Dunărea de Jos” și AFDJ, să se decidă corect modul de scufundare a barjelor.
Există, de asemenea, și niște riscuri legate de turbiditate. Există riscul de a crește turbiditatea, ceea ce, de asemenea, trebuie să urmărim foarte atent, pentru că avem nevoie să creștem nivelul în zona Cernavodă, dar apa trebuie să fie suficient de bună din punct de vedere calitativ pentru a asigura în continuare funcționarea centralei”, spune Ana Maria Agiu, pentru Libertatea.
Ce se poate întâmpla dacă autoritățile nu reușesc să schimbe cursul Dunării
Întrebată care este cel mai rău scenariu la care poate ajunge România în cazul în care operațiunea pentru schimbarea cursului apei Dunării, Ana Maria Agiu a mai precizat:
„Păi, scenariul negativ cred că îl știți deja și acesta este motivul pentru care vrem să prevenim producerea lui, în sensul în care reactorul 2 de la Cernavodă se va opri. De asemenea, un fenomen pe care îl monitorizăm foarte strict este înflorirea algală, generată de debitele foarte scăzute, cumulate cu temperaturile foarte ridicate.
În 2022, reactorul 2 s-a oprit pentru câteva zile după ce grătarele au fost blocate de algele acumulate în zona lor. Acesta este un risc pe care îl luăm în calcul și pe care încercăm să îl prevenim.
Prin urmare, vrem să evităm toate aceste riscuri, astfel încât reactorul 2 de la Cernavodă să nu fie oprit, deoarece acesta asigură aproximativ 20% din producția de energie electrică a țării. O eventuală oprire ar însemna că România ar trebui să importe această energie, iar efectele s-ar resimți inclusiv la nivelul populației. Acesta este un scenariu pe care nu ni-l dorim”, a mai declarant ea, în exclusivitate pentru Libertatea.
Stânca Pârjoaia a fost dislocată cu 180 de kilograme de explozibil
O stâncă situată în apropierea brațului Bala al Dunării a fost dislocată folosind 180 de kilograme de explozibil, a anunțat luni ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, într-o conferință de presă. Măsura are scopul de a reechilibra debitul fluvial al Dunării, afectat de o distribuție inegală a apei.
Radu Miruță a explicat că brațul Bala al Dunării prezintă o diferență de nivel de patru metri, ceea ce face ca 85% din debitul fluviului să se îndrepte pe acest braț, în timp ce doar 15% ajunge pe brațul vechi al Dunării, care alimentează centrala de la Cernavodă. Pentru a corecta acest dezechilibru, s-a decis ridicarea albiei brațului Bala și dragarea brațului vechi al Dunării.
„Stânca a fost dislocată. S-au scufundat scafandrii, iar din ce au observat aceștia în apa încă tulbure, patru metri din stâncă au dispărut, mai mult decât era estimat. S-au introdus 180 de kilograme de explozibil. Indiferent de consecințele finale pentru centrala de la Cernavodă, ce s-a reușit prin dislocarea acestei stânci este un lucru necesar atât navigației, cât și dragării pe viitor”, a declarat ministrul interimar al Apărării, în timpul conferinței de presă de luni.
