CÂT DE VIRTUALĂ ŞI CÂT DE REALĂ ESTE MONEDA DIGITALĂ?
Moneda digitală este o valută “născută” şi “crescută” exclusiv pe internet. Deşi nu este pusă în circulaţie de o bancă sau de un guvern, este acceptată ca o convenţie de plată pentru anumite servicii şi bunuri, iar valoarea ei este dictată doar de cererea şi oferta pieţei. Un avantaj al monedei din biţi, în comparaţie cu cea din metal sau din hârtie, îl reprezintă lipsa comisioanelor de orice fel. Dacă vrei să transferi valută digitală, nu ai nevoie de intermedierea unei bănci. O poţi transfera de la persoană la persoană, fie ea fizică, juridică, cu identitate sau anonimă, şi poţi încasa contravaloarea ei în euro, dolari, lei şi alte valute tradiţionale. Totul, prin intermediul internetului. Tehnic vorbind, monedele digitale sunt informaţii codificate. Acestea devin oficial monede de schimb după ce sunt decriptate de computer prin rezolvarea unor calcule matematice complexe numite “minare”. Practic, utilizatorii îşi pun computerele la bătaie în folosul sistemului de tranzacţionare, iar în schimbul furnizării de putere de procesare pentru tranzacţii (proces numit minare) ei sunt plătiţi în bitcoin. De aceea, moneda digitală se mai numeşte şi criptovalută.
LA ÎNCEPUT A FOST BITCOINUL
Istoria monedei digitale începe odată cu bitcoinul. Cea mai populară monedă digitală a momentului a intrat pentru prima oară în circulaţie în 2009. De atunci şi până azi valoarea sa a crescut exponenţial, ajungând de la nici măcar un eurocent la valoarea de 630 de euro. La începuturile lui, putea fi uşor de obţinut prin procesul de minare, dar pe măsură ce valoarea lui a crescut şi algoritmii de obţinere au devenit tot mai complicaţi, dobândirea lui a devenit mai costisitoare din punct de vedere tehnic. Pentru a susţine efortul de minare, au fost necesare nişte calculatoare speciale, foarte puternice, ale căror preţuri ajungeau la sume exorbitante. Unii au investit în maşinile de minare fără să se uite la sume, alţii au rămas cu ele în dulap, acestea nemaifiind în pas cu pretenţiile tehnice ale momentului, care au crescut de la lună la lună.
Maşină de minat
Mulţi au fost cei care au pornit în această goană nebună după bitcoin, devenind noul fenomen El Dorado. Auzind că bitcoinul este un fel de Prâslea cel Voinic, care creşte într-o zi cât alţii într-un an, oamenii s-au aruncat să investească. Unii s-au îmbogăţit rapid. Alţii au pierdut după ce Partidul Comunist Chinez a considerat că bictoin reprezintă o ameninţare pentru economia ţării şi acesta s-a prăbuşit peste noapte de la maximul istoric de 1.200 de euro. Parcă s-ar fi prăbuşit o bursă. Nefiind controlat de o bancă, bitcoinul poate deveni vulnerabil în faţa oricărei ştiri negative, astfel se explică şi rata sa de fluctuaţie. Chiar dacă specialiştii în finanţe se pregăteau să-i cânte veşnica pomenire, bitcoin rezistă şi azi.
CE POŢI CUMPĂRA CU EI
În momentul de faţă, mii de comercianţi precum Dell, Microsoft sau Virgin Galactic acceptă bitcoin ca mijloc de plată. Pentru prima dată în România, chiar în zona Unirii a fost instalat un bancomat cu ajutorul căruia poţi retrage contravaloarea în euro sau lei a bitcoinului sau poţi cumpăra bitcoin la valoarea dictată de piaţă. În Bucureşti sunt mai multe baruri şi restaurante unde poţi achita nota cu bitcoin. Nu îţi trebuie decât un cont activ, o aplicaţie de telefon mobil şi masa-i plătită. Monedele digitale s-au dovedit foarte utile şi în vacanţe. Pentru că poţi plăti anumite servicii şi produse, fără să mai schimbi leii în euro la o casă de schimb sau la bancă, unde plăteşti comisioanele de schimb valutar.
CONTROVERSE
Deşi este o monedă independentă de stat şi de sistemul bancar, lipsa unui control al autorităţilor a înlesnit şi acte de spălare de bani sau de finanţare a terorismului. FBI-ul a închis mai multe site-uri care acceptau moneda şi comercializau droguri, arme, explozibil şi chiar copii pe piaţa neagră a internetului. Se pare că şi atacatorii ISIS răspunzători de atacurile de la Paris foloseau bitcoin pentru a-şi finanţa misiunile teroriste.
RIVALII BITCOIN
Bitcoinul nu este singura monedă digitală. Modelul lui de succes a fost urmat şi aşa au apărut peste 600 de astfel de valute. Litecoin, Ripple, BitShares ş.a.m.d. Şi OneCoin este considerat un rival al lui bitcoin. Aceasta a intrat în circulaţie în luna ianuarie a anului 2015 şi a reuşit să crească până la valoarea de peste 3,3 euro. Kari Whalroos e lider european în echipa de vânzări a OneCoin şi a fost prezent, acum o săptămână, la o conferinţă în Bucureşti. Acesta susţine că, spre deosebire de bitcoin, care se adresează mai mult “geek-şilor”, fiind mult prea tehnic şi mai complex, OneCoin este accesibil omului de rând. Este simplu, nu e nevoie să îţi cumperi aparatură sofisticată, ci plăteşti serviciile de minare puse la dispoziţie de compania care emite moneda. În plus, acesta spune că siguranţa monedei este garantată de acoperirea ei în aur, fiind bătută în metalul preţios imediat după minare şi apoi stocată într-o trezorerie în Dubai. Udo Deppisch este lider de reţea pe Germania şi crede că în foarte scurt timp va putea plăti pentru cârnaţii şi berea nemţească printr-un card emis de Mastercard în această monedă.
Românii și monedele digitale