De Sidonia Bogdan,

Dana Gîrbovan nu a evitat nici întrebările legate de acuzele uneia dintre taberele de magistratură, care o consideră partizană politic. Astăzi, publicăm prima parte a interviului. A doua parte va apărea mâine pe Libertatea.ro.

Despre refuzul lui Klaus Iohannis de a accepta nominalizarea ei:

  • “Semnalul dat de președinte este de continuare pe același drum perdant pentru democrație, în care justiția este folosită ca armă în bătăliile politice.”
Iohannis, după ce Dăncilă l-a acuzat că blochează activitatea Guvernului: „Este ridicol. În 2 ani și jumătate, s-au schimbat 3 guverne și 80 de miniștri!”
Președintele Klaus Iohannis a respins propunerea Danei Gîrbovan în funcția de ministru al Justiției

Despre suspiciunea că e preferată de PSD:

  • “Din păcate, societatea românească este tot mai puțin dispusă să distingă între argumente și persoane.”

Despre schimbul de replici între CSM și Klaus Iohannis:

  • “Nici un președinte nu a arătat până acum atât dispreț față de corpul judecătorilor.”

După ce Tudorel Toader și Augustin Lazăr au vorbit despre “centre de reflecție”, grupuri netransparente și partizane politic, care gândesc  schimbarea legilor și a organizării justiției:

  • “Este inadmisibil ca un magistrat aflat la cel mai înalt nivel să facă astfel de afirmații. (…) Aruncă noi perdele de fum într-un spațiu oricum suprasaturat de minciună și manipulare.”
Anunțul de ultimă oră făcut de Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului „Matei Balş”
Recomandări

Anunțul de ultimă oră făcut de Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului „Matei Balş”

 
Dana Gîrbovan
Dana Gîrbovan, judecător la Curtea de Apel Cluj

– Doamna judecător Gîrbovan, planează o controversă în spațiul public privind demisia dvs. din magistratură, iar apoi, după respingerea președintelui, retragerea demisiei. De ce v-ați hotărât să faceți această mișcare riscantă pentru profilul dvs. de magistrat care, prin definiție, este independent de clasa politică?
– În momentul în care mi-am înaintat demisia din magistratură, am anunțat transparent, în mod public, rațiunea acestui gest: odată ce am acceptat de principiu propunerea de a conduce Ministerul Justiției, am găsit firesc să îmi dau demisia din magistratură, pentru ca procedura efectivă de numire să poată fi inițiată.

De vreme ce președintele a refuzat propunerea, demisia nu își mai avea sensul. Mai simplu spus, dispărând cauza, a dispărut și efectul. 

Cum arată Reghecampf după ce a slăbit 15 kilograme. Nu ține nicio dietă! „Toată carnea vine de acolo”
Recomandări

Cum arată Reghecampf după ce a slăbit 15 kilograme. Nu ține nicio dietă! „Toată carnea vine de acolo”

 

Nici o acțiune a mea nu mi-a afectat în vreun fel independența. Dimpotrivă, prin tot ce am făcut și fac ca judecător, precum și prin ceea ce îmi propusesem să fac ca ministru al justiției, am urmărit consolidarea independenței judecătorilor și a justiției în ansamblu

Dana Gîrbovan, judecător

De aceea am prezentat transparent circumstanțele în care mi-a fost făcută propunerea de a ocupa portofoliul justiției, condițiile în care am acceptat, precum și programul pe care mi l-am propus. 

Foarte mulți magistrați mi-au susținut alegerea, m-au încurajat, au apreciat programul pe care l-am prezentat, care căuta să rezolve probleme stringente acutizate în sistem, ba chiar mi-au trimis ei inșiși propuneri noi de soluții la diverse probleme.

Am ales să accept propunerea de a conduce Ministerul Justiției deoarece doresc rezolvarea unor probleme sistemice care afectează negativ mii de magistrați și milioane de cetățeni, care participă anual, în diferite calități, la procedurile judiciare. 

După cum s-a văzut însă, semnalul dat de președinte este de continuare pe același drum perdant pentru democrație, în care justiția este folosită ca armă în bătăliile politice, fiind privită reductiv, politizat și polarizant, în timp ce soluțiile la problemele reale din justiție sunt trecute din nou în așteptare pe termen nelimitat

Dana Gîrbovan, judecător

– Considerați că de acum încolo veți mai putea avea poziții juridice publice fără ca publicul să vă acuze de simpatii politice?
– Pozițiile publice nu le exprim în funcție de opinia publică, ci de valorile democratice în care cred și pentru apărarea cărora am luptat de 19 ani, de când sunt în magistratură.

Din 2007, de când am cofondat UNJR, nu cred că am avut vreo poziție publică de impact fără ca eu și asociația să fim acuzați de simpatii politice, dintr-o parte sau alta.

Alertă de vreme severă în toată țara. Mai multe județe, vizate de cod roșu
Recomandări

Alertă de vreme severă în toată țara. Mai multe județe, vizate de cod roșu

 

Când am criticat modul în care se analizau cererile de ridicare a imunității în comisiile juridice din Parlament, lideri ai PSD îmi făceau plângeri disciplinare. Când criticam pozițiile președintelui Băsescu vizavi de justiție, ne aplaudau cei care îi făceau opoziție acestuia. Și tot așa.

Politicile publice pe justiție sunt făcute de partidele politice, prin legislativ sau executiv. Noi, magistrații, prin asociațiile profesionale, avem dreptul și datoria de a ne folosi expertiza pentru a susține sau, dimpotrivă, critica argumentat soluțiile pentru justiție oferite de puterea legislativă și/sau executivă.

Dacă susții un proiect de lege, îl susții pentru că, prin conținutul său, ajută justiția și cetățenii, nu pentru că simpatizezi partidul care l-a propus. La fel, când critici un proiect, o faci pentru că afectează justiția, nu pentru că antipatizezi partidul care l-a propus.

Din păcate, societatea românească este tot mai puțin dispusă să distingă între argumente și persoane. 

– Președinta CSM, Lia Savonea, a avut un schimb dur de replici cu președintele Klaus Iohannis pe tema argumentării respingerii numirii dvs. în postul de ministru al Justiției. Considerați că președinta CSM a argumentat juridic corect?
– Schimbul de replici s-a purtat între Secția pentru judecători a CSM și președintele Klaus Iohannis, nu între președinta CSM, Lia Savonea, și acesta.

Lia Savonea, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)

Cele două comunicate ale Secției pentru judecători a CSM au avut în spate votul a doi judecători care reprezintă judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, doi judecători care reprezintă judecătorii curților de apel și doi judecători care reprezintă tribunalele.

Practic, este vorba despre judecătorii aleși în CSM pentru a reprezenta judecătorii de la cel mai înalt nivel.

Este, de aceea, absolut deplasată replica președintelui Iohannis în care îi numea pe acești judecători “semnatari” și îi trimitea arogant să mai citească legile și standardele internaționale vizând statutul judecătorilor. Cu alte cuvinte, președintele s-a situat deasupra chiar și a judecătorilor ICCJ, indicând cu superioritate judecătorilor cum să aplice legea. 

Nici un președinte nu a arătat până acum atât dispreț față de corpul judecătorilor.

Dana Gîrbovan, judecător

Răspunsul dat de Secția pentru judecători a CSM a fost unul profesionist, argumentat juridic, cu referiri la standardele Comisiei de la Veneția, la decizia Curții Constituționale și legislația internă, pentru a lămuri opinia publică asupra unor aspecte prezentate eronat de către Klaus Iohannis.

– Sunteți apropiată de Lia Savonea, așa cum s-a speculat în spațiul public?
– Doamna judecător Lia Savonea este membru al Consiliului Superior al Magistraturii și, în acest an, președintele acestuia. Contactele pe care le-am avut cu doamna președintă au avut loc strict din această perspectivă, dintre un judecător și reprezentantul său în CSM, ori dintre un lider de asociație și președintele CSM.

– Sunteți percepută drept un magistrat apropiat de PSD. Etichetele publice dispar greu. Vă considerați astfel?
– Pozițiile publice pe care le am sunt raportate la un set de valori democratice în care cred, nu la persoane sau partide. Valorile democratice sunt deasupra unui partid sau unei persoane, de aceea nu am luat și nu voi lua vreodată în considerare poziția unui partid sau persoane atunci când  vorbesc despre aceste valori democratice universale sau acționez pentru apărarea lor.

– De ce ați colaborat cu Florin Iordache pentru modificările la coduri și legile justiției?
– UNJR a colaborat nu cu Florin Iordache, ci cu Comisia desemnată de membrii Parlamentului, pentru a sistematiza legislația referitoare la justiție, și am făcut-o pentru că respectivele modificări afectau direct tot ceea ce ținea de statutul judecătorilor sau organizarea judiciară.

Deputatul Florin Iordache, fostul ministru al Justiției și președintele Comisiei speciale pentru modificarea legilor Justiției

UNJR însă nu a fost singura asociație sau instituție ori autoritate din justiție ce a participat la ședințele respectivei comisii. La lucrările comisiei au participat activ reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Asociației Magistraților din România (AMR), Asociației Procurorilor din România (APR).

În ceea ce privește UNJR, strategia decisă cu colegii din asociație a fost următoarea: susținem propunerile benefice justiției, le respingem categoric pe cele nocive și aducem propuneri de îmbunătățire a soluțiilor eronate, dar care au la bază probleme reale. 

Nu am fost de acord cu respingerea în bloc a propunerilor de modificare a legilor justiției, în condițiile în care noi înșine – și aici mă refer la corpul larg al magistraților – susțineam de ani buni necesitatea modificării acestora.

Dana Gîrbovan, judecător

Lucrările s-au extins foarte mult în comisie față de propunerea legislativă inițială. Practic, CSM a venit cu propriul proiect de modificări, ce cuprindea amendamente la sute de articole, care au fost discutate, iar în foarte mare parte asumate de parlamentari și adoptate. De asemenea, asociațiile profesionale au venit și ele cu propuneri proprii ce au fost asumate ca amendamente de membrii Comisiei și adoptate. 

UNJR a avut, de asemenea, o serie de propuneri ce, deși au avut ca rezultat incontestabil întărirea independenței justiției, au fost agresiv contestate de o parte a clasei politice. 

Spre exemplu, la propunerea UNJR a fost eliminată prevederea ce dădea dreptul președintelui României să refuze numirea judecătorilor în funcție, Klaus Iohannis reacționând atunci rapid, spunând  că “este o încercare nepotrivită şi nu va rămâne aşa”.

Prevederea a rămas însă așa, după ce Curtea Constituțională a confirmat că această modificare era o garanție necesară pentru independența judecătorilor.

Alte prevederi propuse de UNJR, dar contestate de o parte a clasei politice au fost cele legate de procedura de verificare pentru magistrați a calității de ofițer acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informații, inclusiv posibilitatea atacării în justiție a rezultatului verificărilor de către orice persoană interesată.

Un alt exemplu de modificari benefice aduse legilor justitiei este separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor

Dana Gîrbovan, judecător

Sub vechea lege, procurorii din CSM votau alături de judecători în procedura de desemnare a judecătorilor la Înalta Curte, erau implicați în numirea conducerii ICCJ, puteau candida pentru a fi numiți din funcția de procuror direct judecător la ICCJ sau transferați la instanțe pe gradul pe care îl dețineau ca procurori. Acest fapt nu mai este posibil în prezent, independența judecătorilor fiind asigurată inclusiv în raport cu procurorii, fapt ce a stârnit nemulțumiri ale unei părți din clasa politică sau asociații de magistrați, cum a fost Forumul Judecătorilor din România sau unele asociații ale procurorilor.

Am insistat asupra acestor elemente pentru a demonstra că dezbaterile privind legile justiției au fost mult mai complexe decât sunt prezentate publicului, cu implicații pe diverse niveluri, fiind de-a dreptul stupid și manipulatoriu a fi reduse la etichete simpliste, persoane sau pretinse partizanate politice.

De asemenea, tot datorită propunerilor UNJR, s-a prevăzut în mod expres în lege ca toate actele administrative extrajudiciare, indiferent de emitent, care privesc proceduri judiciare sau cooperarea instituțională între instanțe și Parchete, pe de o parte, și orice altă autoritate sau instituție, pe de altă parte, sunt, fără excepție, informații de interes public la care accesul liber este garantat

Dana Gîrbovan, judecător

Practic, imediat după ce această modificare a intrat în vigoare, trebuiau declasificate și publicate toate protocoalele, actele încheiate în temeiul acestora, precum și toate hotărârile CSAT care au stat la baza acelor protocoale. 

Or, aceste acte nu au fost până în prezent declasificate, existând în continuare o împotrivire acerbă la orice încercare de transparentizare a justiției pe acest palier.

– Judecătoarea Andreea Chiș, membru CSM, cere Inspecției Judiciare să spună dacă ați comis o abatere disciplinară atunci când, în calitate de judecător, ați acceptat propunerea de ministru al Justiției. Dvs. i-ați răspuns. Totuși, unde este limita din punctul dvs. de vedere? Când un magistrat poate fi acuzat că are simpatii pentru o parte a spectrului politic?
– Ca regula, judecătorilor le este interzisă desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu. 

Andreea Chiș, membru CSM

Potrivit Codului deontologic, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, judecătorii și procurorii nu trebuie să fie influențați de doctrine politice. Judecătorii și procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formațiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formațiunile politice și nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri. De asemenea, judecătorii și procurorii nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic.

Potrivit principiilor de la Bangalore însă, aceste interdicții nu împiedică judecătorii să își manifeste public punctele de vedere pe chestiuni ce privesc justiția, să facă parte din comisii sau diverse comitete pe probleme ce privesc justiția și, în general, să aibă activități care nu le aduc atingere demnității funcției judiciare și nu îi împiedică să își îndeplinească atribuțiile ca judecători.

– Credeți teza fostului ministru Tudorel Toader, potrivit căreia ar fi existat niște “centre de reflecție”, în care au fost gândite forma proiectelor prin OUG? Credeți că ar putea exista astfel de centre?
– La această întrebare, fostul ministrul Tudorel Toader ar trebui să dea explicații. Despre aceleași “centre de reflecție” a vorbit și fostul procuror general Augustin Lazăr, care a spus într-un interviu: “Începând de prin 2013, ce s-a întâmplat? S-a făcut, după model european, un grup de reflecțiune – acest fapt m-a impresionat când am aflat – și de planificare cum să se reajusteze acest sistem judiciar și legislația să fie mai permisivă, după mentalitatea noastră. S-a început cu conflictul de interese, imunități etc.”

Tudorel Toader a revenit la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Tudorel Toader, fost ministru al Justiției

La întrebarea jurnalistei, cine făcea parte din acest grup, procurorul general Lazăr a răspuns: “Asta este o foarte bună temă pentru o investigație jurnalistică. Eu vă spun doar că anumiți juriști au fost invitați să ia parte la un grup de reflecțiune în care să fie ajustate în primul rând textele de la conflictul de interese și abuzul în serviciu.”

Este inadmisibil ca un magistrat aflat la cel mai înalt nivel să facă astfel de afirmații, cu insinuări și frânturi de adevăr, care nu doar că nu clarifică și nu ajută justiția în vreun fel, dar aruncă noi perdele de fum într-un spațiu oricum suprasaturat de minciună și manipulare. 

Citiți partea a doua a interviului cu judecătoarea Dana Gîrbovan

Fotografie principală: Inquam Photos / Octav Ganea

Citeşte şi:

CSM a acceptat cererea de renunțare la demisie a Danei Gîrbovan

Secția pentru judecători a CSM îi răspunde lui Klaus Iohannis. „Nu acceptă ordine de la nicio putere în stat, cu atât mai mult de la un președinte aflat în campanie”

Un “gentleman“ și o Gîrbovan

Ce a postat Simona Halep în miez de noapte, după victoria splendidă de la Dubai. Surpriza de la miezul nopții!
GSP.RO

Ce a postat Simona Halep în miez de noapte, după victoria splendidă de la Dubai. Surpriza de la miezul nopții!

Horoscop 23 februarie 2020. Taurii își reînnoiesc cercul de prieteni
HOROSCOP

Horoscop 23 februarie 2020. Taurii își reînnoiesc cercul de prieteni