Despre Radu Simion, care a deslusit tainele naiului inaintea abecedarului (canta de la opt ani), se poate spune ca a fost artistul numarul 1 la petrecerile demnitarilor nostri, la celebrele partide de vanatoare si intruniri diplomatice. Atat de iubit era incat a fost trimis solie a culturii nostre populare in mai mult de 100 de turnee pe intreg mapamondul, real record in randul artistilor nostri. Si, cu acordul autoritatilor, a iesit de peste 200 de ori din tara, fiind unul din artistii ce-si platea impozitele de la distante de mii de kilometri (a cantat timp de trei ani in Japonia, la inceputurile anilor 70). ,,Insa la revenirea in tara era obligatoriu sa completezi un fel de rezumat al turneului, fituica ce ajungea la biroul Securitatii, mai ales cand mai ramanea cate unul ,,ratacit,, prin strainataturi,,, isi aminteste Radu Simion. Cel mai mult l-a pretuit Gheorghe Gheorghiu-Dej. ,,Era un om de ,,cursa lunga,, la pahar. Bea cate un sprit, ma chema la dreapta sa si imi tot repeta ca o sa ajung mare… ca Fanica Luca (n.r cel mai mare naist roman, a murit in 1969). Iubea naiul, de multe ori ii cantam pana dimineata. Avea obiceiul sa trimita o masina dupa mine. Ma chema sa ii cant doar lui, ma chema sa-l calmez. Atunci cand se retragea de la ospaturi oficiale, suita lui se punea pe baut pana in zori de zi. Insa isi pastrau demnitatea, nu cadeau sub masa,,. Pe Ceausescu l-a cunoscut in 1957. ,,Un om foarte popular, calitate care si-a pierdut-o cu timpul. Cat despre gusturile sale muzicale, dintotdeauna i-au placut romantele. Avea o pasiune pentru ,,Balada,, lui Ciprian Porumbescu. Era sobru la petreceri, nu-l vedeai dezlantuit. Era un fin cunoscator al folclorului, multi au cazut in dizgratia lui pentru ca s-au abatut de la tema originala a unei melodii. Am fost prezent la aproape toate celebrarile sale de nume si zile de nastere. De multe ori trebuia sa imi anulez concerte ori sa vin in tara special pentru a fi prezent la petreceri. Nu bea, iar daca o facea prefera vinul simplu. ,,Pupa,, paharul, cred ca nimeni nu l-a vazut vreodata beat ori abtiguit. Obiceiul sau prost era ca ne lasa, cu buna stiinta, ore intregi nemancati. Odata, la o vanatoare, din zorii zilei si pana spre miezul noptii, ne-a tinut fara apa si mancare. Salivam, iar Ceausescu si prietenii sai se delectau cu vanat gatit in fata noastra. Chinuitor. Dupa ce pleca ne pravaleam peste resturi. Plecam cu sacose pline de vanat acasa,,. Ultima oara cand i-am cantat a fost la venirea lui Mihail Gorbaciov, in vara lui 89. ,,Era tare trist, ne-a aplaudat in mare sila,,. Ca trai, artistii simpatizati de domnie n-o duceau chiar atat de rau. ,,Am fost un rasfatat cu 4-5 salarii pe luna: figuram la Ansamblul ,,Doina Armatei,, si la ,,Perinita,,, cantam la Athenee Palace si in barul de noapte al Hotelului Lido. La cateva zile luam salariul.,,